Cultura eneolitică Sălcuţa

Amplasament sit Salcuta(jud. Dol). Punct ,,Piscul Cornisorului,,. Romania

2012-01-31T01:35:00.000-08:00

Apud S.M.Balcu, R.Andreescu, Piscul Cornisorului, Studii de Preistorie, 2004.

CANDVA... IN OLTENIA.

2011-06-02T13:13:00.000-07:00

2007-02-28T10:07:00.000-08:00

Between the Jiu and the Olt a complex cultural dispay can be registered, one can notice settlements belonging to Vădastra (first evolutive phase surpasses the Olt, in the second phase is restricted only between the two streams), Dudeşti(date elements from the area of the Jiu flowing into the Danube), BoianV (penetrations in the left side of the Olt), Gumelniţa B. The presence of the populations belonging to Gumelniţa in the Olt area which were in the Late phase is under the influence of the Stepic people of Cernavodă type. There are fragments of pottery with pounded shell in the paste and decoration realized by using the cord in settlements like Vădastra, Sălcuţa, Ostrovul Corbului, Drăgăneşti Olt.

As a result of these mixing procedures the Eneolithic culture Sălcuţa appears and spreads in Banat which has connections with Bubanj and Krivodol cultures. During Eneolithic period these people will connect the southern part with the interior of the Carparhians playing the role of a filter.

DIVISION INTO PERIODS OF SALCUTA ENEOLITHIC CIVILIZATION

In the late eneolithic, in Oltenia and a part of Banat there lived some communities so- called Salcuta. The development period of this civilization is characterized by great emigrations, the main perambulation direction in the respective moment going from East to West.

The research of vestiges such as Salcuta lasts for almost a century,and meanwhile some assessments for this were elaborated both from a chronological and cultural point of view.

The main stratigraphic information originate in Salcuta stratigraphy. In time, these were correlated to some data from mediums in the neighbourhood Bulgaria- Krivodol and Serbia-Bubanj, coming to the conclusion of a synchronous evolution and a cultural complex which echoes reached over the Egee Sea.

A great period, until 1970, it was said that the evolution of this civilization is extended on four long phases, and these one were being paralleled to Gumelnita civilization evolution(D.Berciu, I.Nestor). The research of the vestiges from the Raven Ait, Almajel, Years Valley (Mehedinti), Cerat, Simnic, Verbicioara, the Ravine (Dolj), Draganesti Olt, Dobrosloveni, Resca,(Olt) locations imposed new cultural and evolutional realities such as:

- phase IV of Salcuta is a self-contained civilization

- Salcuta culture is subsequent to Gumelnita culture and only within its first phase it might have been contemporaneous with the Gumelnita communities secluded in the hilly part of Muntenia.

- Cernavoda populations reached Salcuta medium and they are contemporaneous with this one when talking about the classic phase III. There are plentiful materials in Raven Ait , Salcuta, Vadastra,Years Valley, Draganesti Olt.

- Salcuta populations used the axes made of coppes, the Jaszlandany type even in the evolutional phase III level ( Resca piece ), and the metallurgy of copper was highly developed, all the copper tools categories from that period being well represented.

In the present moment we consider that the end of Salcuta civilization should not be searched in Salcuta phase III level, but in a chronological moment caught before Salcuta IV and after Salcuta III a si IIIb phases of the Raven Ait. This chronological reality can be found in Salcuta, Almajel,Cerat , Simnic, Almajel si Draganesti Olt locations.

This was stratigraphically found by the scientific explorers but because of the fact that at that time Salcuta IV was considered to be the end, they did not insist on this stratigraphic reality and it was regarded as belonging to phase III.

2007-02-03T04:17:00.000-08:00

PREZENTARE GENERALA A CULTURII SALCUTA

ASEZAREA EPONIMA SALCUTA

- ,,PISCUL CORNISORULUI,,

*Judetul Dolj

*punct ce domina Valea Desnatuiului

*asezare fortificata cu val si sant de aparare

CATALOGUL ASEZARILOR SI DESCOPERIRILOR APARTINAND CULTURII SALCUTA

- 28 de puncte in Mehedinti

- 19 puncte in Dolj

- 19 puncte in Olt

- 10 puncte in Valcea

- 5 puncte in Gorj

CERCETARI SISTEMATICE DE LUNGA DURATA IN OLTENIA

1.Salcuta(Dolj) 2.Vadastra(Olt) 3.Ostrovul Corbului(Mehedinti) 4.Almajel(Mehedinti)
5. Draganesti-Olt(Olt) 6. Verbicioara(Dolj) 7. Siminic(Dolj) 8. Cerat(Dolj)

ISTORICUL CERECETARILOR

Primele cercetari sunt realizate in asezarea de la Salcuta in anul 1916 de catre I.Andriesescu. Urmeaza alte campanii intre anii 1919-1920. Cercetari sistematice au loc in perioada interbelica si la Ostrovul Corbului, Ostrovul Mare, Ostrovul Simian(Mehedinti), Verbicioara(Dolj), Vadastra(Olt).

In 1939 aparea lucrarea ,,Arheologia preistorica a Olteniei,, in care D.Berciu incadra cultura Salcuta astfel:

- Salcuta I - Ariusd II – Gumelnita II- Cucuteni A-B - Salcuta II – Wittenberg?- Gumelnita III- Cucuteni B

In urma cercetarilor sistematice realizate la Salcuta,, Piscul Cornisoruli,,in anii 1946-1947 de catre H.Dumitrescu si 1951 de D.Berciu, se obtine un nou profil evolutiv al culturii Salcuta.

In volumul lui D.Berciu, Contributii la problemele neoliticului din Romania in lumina noilor cercetari, 1961, nivelele de cultura apartinand culturii Salcuta de la ,,Piscul Cornisorului,, sunt in numar de 7 si anume :

- nivelul 2 - Salcuta I

   - nivelele 3 - 5 – Salcuta IIa, IIb, IIc
   - nivelul 6 - Salcuta III
   - nivelele 7 - 8 - Salcuta IVa si IVb

STRATIGRAFIE PESTERA DEVETAKI(BULGARIA)GRUPA KRIVODOL

Nivelul Devetaki III apartine Salcuta-Krivodol(0,20-1,40m).
-Salcuta I, Salcuta II(cel mai consistent), Salcuta III(slab), Salcuta IV(sporadic). - nivel eterogen Boian III-Vadastra timpuriu-Vinca veche

Intre anii 1960-1980 cercetarile sistematice,in asezari cu vestigii Salcuta,se extind, literatura de specialitate imbogatindu-se cu noi materiale si stratigrafia din locuirile de la Almajel, Simnic, Cerat(D.Galbenu),Ostrovul Corbului, Baile Herculane ,, Pestera Hotilor,,(P.Roman),Vadastra(C.Mateescu),Curmatura,Garlesti(M.Nica )

STRATIGRAFIE VADASTRA,,MAGURA FETELOR,,

*Judetul Olt

*Sapaturi realizate de catre: V.Parvan(1924),V.Cristescu(1926), C.Mateescu(1956-1958)

-Salcuta -

Vadastra II

-Vadastra I

STRATIGRAFIE SIMNIC

*Judetul Dolj.

*D.Galbenu.1962

- Salcuta III

- Salcuta IIc

- Vinca -Starcevo-Cris

STRATIGRAFIE ALMAJEL

*Judetul Mehedinti.

*D.Galbenu.1967-1971

- Salcuta III

-Salcuta II

-Salcuta I

-Vinca

-Starcevo-Cris

STRATIGRAFIE BAILE HERCULANE,,PESTERA HOTILOR,,

*Judet Caras Severin

*P.Roman, 1966-1968. Nivelele eneolitice sunt in numar de 10 si sunt suprapuse de vestigii Cotofeni.

-Complexul Herculane - Cheile Turzii -Salcuta IV

-Salcuta IIc - III

STRATIGRAFIE SALCUTA IN BANAT

Cercetarile sistematice in asezari cu vestigii Salcuta se intind si in Banat: Cuptoare,, Sfogea,, 1979, Slatina Timis,1975-1980(Gh.Lazarovici, A.Opritescu) - vestigii Tiszapolgar si Bodrogkeresztur -Salcuta IIc si III -Vinca C

Dupa anul 1980 cercetarile continua in asezarile de la Valea Anilor, Ostrovul Mare, Ostrovul Corbului, Draganesti Olt, Brebeni,Resca,Dobrosloveni,Carcea.

Stratigrafie Valea Anilor(Mehedinti) - Salcuta IIc-III

Stratigrafie Dobrosloveni(Olt) - BoianV – Salcuta
Stratigrafie Resca(Olt)- Gumelnita - Salcuta

STRATIGRAFIE DRAGANESTI-OLT,,CORBOAICA

*Judetul Olt.

Campanii arheologice: -1983-1984 M.Butoi,T.Zorzoliu -1990-Z.Floroiu,T.Zorzoliu,M.Vasilescu -1993-1995 T.Zorzoliu,M.Nica,C.Schuster

-nivel III de locuire cu vestigii Salcuta(din ultima faza evolutiva)

-Gumelnita B1+elemente salcutene+ceramica de tip C

-Gumelnita A2

STRATIGRAFIE OSTROVUL CORBULUI

*Judetul Mehedinti

*Sapaturi sistematice realizate intre anii 1970-1979, 1980-1984.

*Secventa stratigrafica: - cimitir eneolitic final(Bodrogkeresztur, Herculane II)

- asezare a culturii Salcuta

-asezare si morminte ale culturii Cris

Secventa eneolitica de la OSTROVUL CORBULUI

Cele trei nivele apartinand culturii Salcuta formeaza doua etape distincte. Primele doua formeaza o etapa, iar a treia o alta etapa. Astfel avem:

-Salcuta IIIa-nivel corespunzator fazei III de la Salcuta(caracterizat prin scioca pisata)

-Salcuta IIIb(caracterizat scoica pisata, decor alveolat)

-Salcuta IIIc(scoica pisata, decor imprimat)

Este atestat paralelismul Salcuta IIIa - IIIc -Cernavoda I - Bratesti

Ultimele sapaturi sistematice au avut loc la Draganesti-Olt ,,Corboaica,, in 1997(M.Nica,C.Schuster) si 2000 - A.Grosu.

In 1999 apare monografia A.Radu ,,Cultura Salcuta in Banat,,

In 2003 S.M.Balcu publica materialele H.Dumitrescu din cercetarile din 1946-1947 de la Salcuta

FAZE EVOLUTIVE

- SALCUTA I

- SALCUTA IIa

- SALCUTA IIb

- SALCUTA IIc

- SALCUTA IIIa

- SALCUTA IIIb

SALCUTA III- DISCUTIE

*1961 D.Berciu, Contributii…,mentiona ca nivelul 6 ce apartine fazei III continea mai multe subnivele.

*1971 P.Roman,Modificari…,prezentand cercetarile de la Baile Herculane ,,Pestera Hotilor,, anunta faptul ca Salcuta IV este un grup cultural distinct, finalul culturii Salcuta trebuind cautat la nivelul fazei evolutive III Salcuta.

*1978 E.Comsa spunea ca D.Galbenu a gasit urme specifice unor descoperiri tarzii Salcuta ce se plaseaza evolutiv intre Salcuta III si Salcuta IV. Asezarile cercetate de autoare sunt cele de la Almajel, Simnic si Cerat.

*1989 M.Simon prezenta materialul din asezarea de la Ostrovul Corbului.

Materialele se deosebesc de faza III de la Salcuta:

-oale cu marginea joasa, dreapta sau aplecata spre interior ori cu profil in forma de ,,S,,

-castronul cu marginea arcuita sau cel cu marginea tronconica -strachini cu corp tronconic(IIIb), cu buza ingrosata prin bombare, cu marginea indoita spre interior, cu marginea prelunga(IIIc)

-amforeta(IIIb)

-pahare cu corpul arcuit convex(IIIc)

-ceasca cu doua torti,cu umar inalt sau jos oblic(IIIc)

Decor Salcuta in asezarea de la Ostrovul Corbului: -impresiuni realizate cu degetul, dispuse pe buza vasului, pe margine sau pe zona de contact dintre margine si corp. -decor realizat cu snurul

DATE C14 NECALIBRATE PENTRU CULTURA SALCUTA

2615 Salcuta II - Curmatura - BIn – 1977 5710 +/- 45 A.Laszlo 1997

2616 Salcuta IIb – Salcuta – Gr.N- 1990 5475 +/- 55 A.Laszlo 1997

2617 Salcuta II b – Salcuta – Gr.N – 1985 5450 +/- 50 A.Laszlo 1997

2618 Salcuta – Ostrovul Corbului – SMU 5627 +/- 77 A.Laszlo 1997

2619 Salcuta IIIb – Ostrovul Corbului – nec1 5591 +/- 82 A.Laszlo

2620 Salcuta III b – Ostrovul Corbului – nec2 5260 +/-60 A.Laszlo

2007-01-15T02:24:00.000-08:00

METALURGIA CUPRULUI IN CADRUL COMPLEXULUI CULTURAL ENEOLITIC SALCUTA-BUBANJ-KRIVODOL

CATALIN NICOLAE PATROI

DROBETA, XVI,2006.

Cercetările ultimelor două decenii au adus în atenţia specialiştilor noi piese confecţionate din cupru.Descoperite în condiţii stratigrafice bine stabilite sau întâmplător,obiectele în cauză creează premisele reluării discuţiilor privind metalurgia cuprului în sud estul Europei în perioada eneolitică .Demersul de faţă are în vedere zona Olteniei, E Banatului,E Serbiei şi NV Bulgariei, care este arealul de răspândire al complexului cultural Sălcuţa (1)- Bubanj(2) (ex Yugoslavia)- Krivodol(3) (Bulgaria).Preocupările în legatură cu acest subiect sunt vechi, numeroşi specialişti oprindu-şi atenţia asupra acesteia, semnalând sau analizând diverse piese descoperite.

În 1872 C.Boliac(4) semnala diverse obiecte din cupru, printre care şi un topor. În urma cercetărilor din 1916,1919 şi 1920, I.Andrieşescu(5) prezenta o serie de unelte din cupru din vestul Olteniei din care se remarca un topor de cupru, fragmentar, de la Hinova (6) .Săpăturile sistematice din cele doua puncte ,, Măgura Fetelor,, şi ,,Măgura Cetate,, de la Vădastra,jud.Olt , efectuate de către V.Cristescu, aduc noi date despre utilizarea cuprului în neolitic(7) .Dumitru Berciu, în lucrarea sa ,,Arheologia preistorică a Olteniei,,publicată în 1939,prezintă o serie de unelte din cupru descoperite în această provincie (8) , iar în anii următori realizează un studiu despre topoarele de cupru cu ,,bratele în cruce,, (9)

După cel de Al Doilea Război Mondial, noi obiecte din cupru sunt evidenţiate la Rast(10)(jud.Dolj) ,Verbicioara (11) (jud.Dolj) ,Sălcuţa (12) (jud.Dolj) ,Vădastra (13) (jud.Olt) , Cerăt(14) (jud.Dolj) ,Ostrovul Corbului(15) (jud.Mehedinti) unde au loc săpături sistematice dar şi la Reşca(jud.Olt),Coşovenii de Jos (16) (jud.Dolj) ,Padina Mare (17) (jud.Mehedinţi) , Poiana( 18) (jud.Mehedinţi) , Vârtop(jud.Dolj),Halânga (19) (jud.Mehedinţi) , Dobriceni(20) (jud.Vâlcea) , Izverna (21) (jud.Mehedinţi) .Trasarea unor coordonate mai sigure de evoluţie a pieselor de cupru din neoliticul românesc, stabilirea unor variante tipologice şi a unor areale de răspândire, încercări de încadrare cronologică relativă a pieselor în cauză şi a populaţiilor ce le folosesc, este preocuparea unor specialişti români după mijlocul sec.XX (22) .

Neoliticul din Oltenia este bine reprezentat în aceste lucrări, remarcându-se activitatea deosebită în domeniul metalurgiei cuprului a complexului eneolitic Sălcuţa-Bubanj-Krivodol. Comunităţile sălcuţene, se pare că au utilizat diverse tipuri de unelte din cupru, de la cele mai simple-mici obiecte precum sule, cârlige de pescuit, la cele mai complexe-dălti,topoare plate, topoare cu bratele dispuse,,în cruce,, (23) .Trebuie menţionat faptul că tehnicile de prelucrare a cuprului au variat, folosindu-se martelarea la cald şi rece,reducerea minereului apoi turnarea sa în tipare monovalve sau bivalve prin procedeul ,,cerii pierdute,,.Atenţia comunităţilor sălcuţene s-a îndreptat şi spre realizarea unor obiecte de podoabă precum acele de păr de diverse tipuri-cu volută (24) ,cu secţiunea pătrată (25) , cu secţiunea rotundă (26), cu plca rombică la cap (27) -inele (28), mici perle de cupru (29) şi chiar o lamă de bărbierit descoperită la Şimian(30)(jud.Mehedinţi) .

O problemă nedescifrată în totaltate este aceea a resurselor de materii prime din Oltenia şi a modalitaţilor de extracţie a minereurilor, a locului de prelucrare a piselor complexe şi a prezenţei în Oltenia a unor tipuri de topoare de cupru ce au o frecvenţă mai mare în zona bazinului Mureşului Inferior (31) . Pentru a avea o nouă imagine a intensităţii metalurgiei cuprului în arealul culturii eneolitice Sălcuţa, se impune să cunoaştem noile dovezi apărute în ultimii ani pe teritoriul României şi nu numai.

Din categoria uneltelor simple, sule cu secţiunea în patru laturi au fost descoperite în nivelul Sălcuţa din punctul,,Corboaica,, de la Drăgăneşti Olt(Jud.Olt) (32) . Analogii se întâlnesc în aşezarea de la Sălcuţa (33) (jud.Dolj).

Ca urmare a cercetărilor din zona Ostrovul Mare(jud.Mehedinţi), km fluvial 876, zona Portile de Fier, în campania din 1980 (34) , într-un nivel de locuire Sălcuţa, gros de 0,50cm , I.Stangă a descoperit două străpungătoare din cupru,unul având secţiunea pătrată, celălalt rotundă,ambele având un capat îndoit în tortiţă.

Obiecte grele şi de mari dimensiuni, din grupa uneltelor complexe, au continuat să apară în staţiunile culturii Sălcuţa.Astfel, la Almăjel(jud.Mehedinţi),într-un nivel Sălcuţa, D.Galbenu a dscoperit trei dăltiţe din cupru. Într-o locuinţă desfăcută parţial a fost gasită o dăltiţă mai lungă, din cupru masiv. Are forma unei ,,pene,, metalice cu secţiunea dreptunghiulară, uşor îngroşată la centru şi mai puţin lată spre capete.Tăişul este ascuţit din ambele părţi.Se pare că piesa în cauză face tranziţia între dalta descoperită la Cerătu şi cea din nivelul III evolutiv de la Sălcuţa.Unealta aparţine fazei II Sălcuţa (35) .

Un topor dăltiţă provenit dintre pietrele unei gropi din nivel Sălcuţa IIc a fost descoperit la Cuptoare ,,Sfogea,, (36) . Are forma trapezoidală şi sectiune rectangulară. Prezintă pe ambele feţe mici adâncituri datorate baterii în vederea finisării.Se pare că piesa a fost realizată prin turnare în poziţia verticalî, iar la partea superioară prezintă un gol de construcţie în formă de pâlnie.Prin martelare la cald şi rece o parte a golului s-a inchis. Aceasta piesă aparţine tipului Sălcuţa.

O altă piesă descoperită în arealul culturii Sălcuţa este toporul de la Podeni. (37) (judţtul Caraş Severin).

Prin achiziţie , în colecţia Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Severin (38) , a ajuns şi un topor din cupru cu doua braţe dispuse ,, în cruce,,.Braţul vertical pare a fi mult curbat faţă de poziţia iniţială, iar în jurul găurii de înmănuşare prezintă un manşon cilindric.Braţele sunt oblice în raport cu gaura de înmănuşare.Caracteristicile acestei piese o încadrează în grupa Jaszlandany şi mediului Sălcuţa III, ştiut fiind faptul că în zona Porţilor de Fier au mai apărut astfel de reprezentări. (39)

Obiectele de podoabă sunt bine reprezentate, ace de diverse tipuri fiind descoperite în condiţii stratigrafice clare la Ostrovul Corbului (40) şi Drăgăneşti-Olt (41) , iar la Cuptoare ,,Sfogea,, (42) (jud.Caraş Severin) s-au găsit în toate fazele Sălcuţa de aici-II c şi III- ace de cupru cu secţiunea pătrată, din care unul are ambele vârfuri ascuţite.

De la Băile Herculane ,,Peştera Hoţilor,, (43) , din nivelul C1, provine un ac de cupru ce conţine şi procente de Ag=0,0006g, Al=0,03g, Fe=0,001g, cât şi Ca, Mg, Si.Un inel de cupru, din bandă lată cu capetele uşor lăţite şi puse unul peste altul, lucrat prin martelare, a fost descoperit în nivelul Sălcuţa de la Ostrovul Mare (44) . Tot în acelaşi nivel au fost găsite şi două mărgele de colier, de formă aproximativ conică şi culoare verde, ce au două orificii de prindere.Sunt realizate din mai multe bobiţe ,,sudate,, între ele (45) . În legatură cu piesele de cupru, trebuie menţionat şi faptul că acestea au fost descoperite şi în unele morminte.

La Drăgăneşti-Olt, în campania arheologică din anul 1993, în tell-ul gumelniţeano –sălcuţean din punctul ,, Corboaica,, a fost găsit un mormânt(M5).Aflat la adancimea de –0,90m, în faţa şi sub vatra unui cuptor, este orientat E-V.Scheletul este chircit pe stânga, iar mâna dreaptă, îndoită în unghi de 90 grade peste braţul stâng, are în palmă un topor de tip lamă din cupru. Lama piesei, foarte subţire şi cu muchia curbată, este acoperită de un strat de oxizi de culoare verde. (46)

În necropola eneolitică de la Ostrovul Corbului, în M13 din S XI, deasupra unei locuinţe aparţinând culturii Sălcuţa, la –3,36m, la vest de colţul stâng al scheletului, s-a găsit o mică amuletă de aramă cu două perforaţii (47) . Într-un alt mormânt, M 47 din S XII,1,C7, la –3,70m, ce conţine două corpuri, în zona gâtului scheletului ce pare a fi al unei femei, erau împrăştiate 25 de mărgele de cupru cu dimensiuni mici. (48)

Din totalul celor 15 morminte descoperite până ăn prezent la Gârleşti(jud.Dolj) într-o necropolă eneolitică aparţinând culturii Sălcuţa, faza evolutivă III, 10 schelete aparţin unor adulţi de vârstă medie iar restul unor copii.Mormintele M 14 şi M 15, aflate la o adâncime de – 1,40m, aparţin unor fetiţe şi au ca inventar funerar numeroase mărgele din cupru de formă cilindrică. (49)

Pe lângă topoarele descoperite în condiţii stratigrafice sigure au mai fost găsite şi unele piese izolate, de tip Jaszlandany, cum sunt cele de la Obogeni (50) , Prudeni (51) , Govora sat (52)(jud.Vâlcea), dar şi ace, sule confecţionate din cupru, precum cele din Insula ,,Ostrovul Mare,, de lânga Moldova Veche(jud.Caraş Severin) (53) . La Racoviţa(jud.Vâlcea) (54) , în punctul ,,Dealul Lupului,, în 1960 , a fost descoperit un topor de cupru aparţinând tipului Jaszlandany.Greutatea sa este de 0,802kg şi este o piesă relativ scurtă, având lungimea de 0,180m.

O descoperire deosebită este cea facută la Ostrovul Corbului(jud.Mehedinţi) în timpul unei periegheze efectuate de către Al.Barcăcilă.Pe plaja de aici a fost gasită o miniatură de lut ars cu o lungime de 4,3cm.Ea reprezintă un topor târnăcop cu doua braţe inegale şi o gaură de înmănuşare în întregime perforată şi de formă ovală.Tăişul este convex, având colţurile ieşite în afară.Profilul braţului ascuţit este triunghiular.În apropierea locului în care a fost gasită piesa se află asezarea de tip Sălcuţa din punctul,,Botul Piscului,, - pe latura de NV a insulei (55) .Analogiile cele mai apropiate le găsim în cultura Cucuteni şi sunt menţionate de către H.Schmidt.

Pentru toate aceste piese din cupru, comunitaţile sălcuţene trebuiau să beneficieze de o cantitate destul de mare de minereu.Singurul mod acceptabil de a dispune de materie primă în cantităţi suficiente era cel al exploatării sistematice a unor zăcăminte cuprifere.Cele mai probabile zone de exploatare a filoanelor cuprifere sunt la Baia de Aramă şi Baia de Fier, analize ale unor piese de cupru descoperite în aria culturii Sălcuţa confirmând faptul că au fost folosite două tipuri de minereuri :unul cu urme de argint, uneori argint şi fier, iar cel de al doilea cu infime urme de nichel(56) .

Minereul de cupru se găseşte din belşug în zonele amintite şi este posibil ca unele puncte de extracţie să aibă rădăcini până în perioada eneolitică.Este vorba despre :a).cuşniţele din Valea Găinii, în care s-a extras metalul din Ocnele Joiţa şi împrejurimi.b).cuşniţele de la Zahana, în care s-a extras metalul din Ocnele de la Cornetul Băiic).cuşniţele de la Baroaia ce serveau la extracţia minereului din Ocnele de la Baroaia.d).cuşniţele din locul numit,, Valea Cuşniţelor,,e).cuşniţele din Dealul Tihomirului, ale căror răsuflători există şi azi în Poiana Tihomirului, lângă Groapa Lupului,între hotarele satelor Văeni, Sohodol şi Padeş. (57)

Analiza unui topor daltă din cupru, provenit de la Cuptoare ,,Sfogea,,(jud.Caraş Severin) din mediul Sălcuţa reliefează următoarele aspecte :-puritatea metalului este sub 0,005%-impurităţile prezente în cupru sunt : Au, As, Sb, Se, Hg, Ni, Sc, Fe, Zn, Co, Tn, Sn şi duc la o uşoară creştere a rezistenţei şi durităţii materialului.-dimensiunile medii şi mari ale cristalelor de cupru sunt specifice cuprului nativ.La temperaturi înalte(turnarea în tipare calde aflate la baza cuptoarelor) se ajunge la acelaşi lucru.-piesa are o patină verde(carbonat bazic de cupru) determinată de mediul acid în care a stat (58) . Trebuie menţionat faptul că s-au făcut analize şi asupra unor obiecte de cupru găsite la Sălcuţa şi Verbicioara.Cuprul ne apare în asociere cu urme fine de Ag, Ni, Fe şi uneori un procent infim de Mn, Zn, Pb. (59)

Exploatarea zăcămintelor din cupru din Oltenia, în eneolitic, nu este un fapt inedit, această practică fiind destul de răspândită, aşa cum o arată minele timpurii din Asia Mică(Veshnoveh,Kuhestan E Qam), Serbia de sud est(regiunea Touve, Stara Zagora), Europa Centrală(Mitterbeg,Beischofs in Alpii Austrieci), Europa Occidentală(Mount Gabriel, West County Cork- Irlanda).Acestora li se adaugă exploatările de la Rudna Glava, Saska Reka şi, raportate la aşezările cu mai multe nivele de locuire din Grecia(Sitagroi,Dikili Tash) şi Bulgaria(Karanovo,Ezero), demonstrează că în regiunea balcano-carpatică dezvoltarea tratării aurului şi cuprului precede bronzul timpuriu egeean.Cum primele cunoştinţe despre cupru provin de la Catal Huyuk(mil.VIII Ih), de la începutul mil.V iH. ,se poate vorbi de metalurgia cuprului ca despre o ramură dezvoltată(descoperiri la Hacilar, Can Hasan, Beicesultan) (60) .Principalele surse de metal din arealul Krivodol erau depozitele miniere din zona Bor şi Maidanpek, depozitul de la Rudna Glava ne mai fiind folosit în această perioadă.Probabil existau şi alte centre miniere în regiunea Palakalnitsa(districtul Vraca), dar până acum nu sunt cu certitudine identificate.Iniţial, producţia acestor centre era mică şi cantitativ mult în urma celei de la Ai Bunar.Numai după declinul punctului minier de aici s-a dezvoltat metalurgia în centrul Balcanilor.Formele metalice de bază din această regiune erau, în eneoliticul târziu, topoarele de tip Plocnik şi vârfuri de suliţă, chiar dacă zona în care au fost descoperite nu este la fel de strict limitată ca aceea a topoarelor de tip Vidra. (61)

Este posibil ca tehnologia minieră folosită în puţurile eneolitice de la Rudna Glava(care este mai avansată decât cea de la Vinca) să fie identică cu cea din zonele nord dunărene.Procedeele tehnice pentru deschiderea puţurilor verticale ale acestor mine au putut fi reconstituite.S-au identificat locurile caracteristice pentru traseele oxidate ale filoanelor de cupru sulfidic, apoi s-a degajat terenul şi s-a amenajat gaura de intrare.Săparea puţului s-a făcut pe direcţia naturală a filonului minier aplicându-se concomitent tehnica încălzirii şi răcirii minereului.Acesta era apoi separat şi măcinat cu ajutorul uneltelor din os şi piatră, dândui-se o formă iniţială, ceea ce arată o prelucrare iniţială.Pe baza analizei uneltelor os-corn şi silex din aceste puţuri, se acceptă faptul că industria armelor şi uneltelor neoliticului recent şi industria contemporană de silex sunt două elemente dependente de acelaşi nivel tehnologic, această dualitate corespunzând şi metalurgiei primare a cuprului şi industriei miniere.Se pare că nu a fost o întrerupere între exploatările timpurii şi cele târzii şi că de foarte timpuriu industria cuprului cunoaşte o tehnologie ce a rezultat din exploatarea precedentă a silexului (62) . Daca modul de exploatare a zăcămintelor de cupru ne apropie mai mult de progresele înregistrate de uneltele din corn şi piatră, obţinerea unor piese complexe de cupru(ex. topoarele cu două braţe dispuse ,, în cruce,,)necesita folosirea unor tehnologii avansate de prelucrare a cuprului.Acest lucru solicita obţinerea unor temperaturi înalte, fapt ce leagă acest proces de fabricarea şi arderea ceramicii (63) . Noua preocupare a populaţiilor eneolitice nu trebuie privită ca un rezultat exclusiv al evoluţiei unei singure categorii de unelte ci ca un proces complex şi de largă răspândire ce implică atât forţele creatoare interne cât şi contactul nemijlocit cu ariile culturale învecinate(inclusiv activităţi de schimb) (64) .

Analiza spectral calitativă a toporului datlă din nivelul sălcuţean de la Cuptoare ,, Sfogea,, arată că acesta a fost realizat prin topirea cuprului nativ.Acesta s-a scurs din focar în mai multe straturi, într-o formă aşezată la margine.Tăişul toporului a fost mai departe de focar decât coada, iar aici a ajuns material mai curat şi mai sănătos din punct de vedere metalurgic.În coada toporului a ajuns material vâscos,impur şi fragil, de aceea, la lovire, s-a desprins o parte din coadă (65) . Dintre cele patru suprafeţe ale sale, două sunt plane şi două sunt rotunjite la capăt prin ciocănire (66) . La capătul opus tăişului, mai ales la colţuri, se observă suprapuneri de material.Acestea au rezultat din deformarea şi sudarea cuprului prin ciocănire la cald.Procesul de sudare nu a fost complet , ceea ce a dus la desprinderea bavurilor prin lovire (67) . Din datele arătate se poate spune că totul a fost executat din cupru nativ retopit şi forjat, la care se adaugă procedee de completare, sudare la cald a unor plăci turnate pe el sau separat.

Cele prezentate confirmă încă o dată faptul că populaţia eneolitică Sălcuţa cunoştea şi utiliza cuprul în mod constant şi că uneltele şi podoabele realizate din acest metal au o răspândire largă, sunt frecvente şi sunt folosite de membrii comunităţilor pentru a-şi înlesni anumite activităţi sau în scop cultic sau de prestigiu.Prezenţa unor piese de cupru- topoare(în mormintele de bărbaţi), mărgele(morminte de femei şi copii), în necropolele de la Ostrovul Corbului(jud.Mehedinţi), Drăgăneşti Olt(jud.Olt) şi Gârleşti(jud.Dolj), scoate în evidenţă şi caracterul cultic al obiectelor în cauză, cu atat mai mult cu cât acestea nu prezintă urme de folosire.Rolul lor este cel de ofrandă.Podoabele arată şi o latură estetică a mediului social şi cultural al comunităţilor sălcuţene.

Descoperirea obiectelor din cupru în Oltenia nu este nouă, fondul cultural Sălcuţa suprapunând comunităţile culturale Vădastra(jud.Olt) (68) , cel puţin în partea de est a regiunii.Din categoria uneltelor de cupru folosite de populaţiile Sălcuţa , doar acele, dălţile, topoarele plate şi topoarele cu două braţe dispuse ,, în cruce,, indică un model evolutiv şi cronologic.

Acele de cupru, de diverse tipuri :simple, ascuţite la unul sau ambele capete, cu un capăt îndoit în forma unei bucle, cu placă rombică sau volută dublă la capat, apar in diverse faze cronologice Salcuta.Sectiunea acestora este pătrată sau circulară, dar există şi două exemplare ce surprind pe lungimea tijei ambele tipuri de secţiuni.Acele cu secţiunea pătrată şi rotundă sunt piese comune şi sunt atestate în faza II Sălcuţa de la ,,Măgura Fetelor,, şi ,,Măgura Cetate,, de la Vădastra(jud.Olt), în faza III Sălcuţa de la Ostrovul Corbului(jud.Mehedinţi), Cuptoare ,, Sfogea,,(jud.Caraş Severin), Băile Herculane ,,Peştera Hoţilor(jud. Caraş Severin) ; cele cu volută sunt mai rare, în mediul sălcuţean un exemplar provenind de la Vădastra şi alte două de la Drăgăneşti Olt ,,Corboaica,,(jud.Olt) şi aparţin fazei Sălcuţa II.Numeroase analogii avem însa în mediul cultural gumelniţean din nordul Dunării dar şi în cel sud Dunărean de tip Karanovo VI (69) . Ace cu volută au fost găsite în tell-ul Boian B-,,Grădiştea Ulmilor,, (70) , Gumelniţa (71) , Săruleşti (72) , Jilava (73) , toate în nivelurile Gumeniţa B1(faza finală).Mai trebuie evidenţiat faptul că, atât acul de la Drăgăneşti Olt, cât şi cel de la Vădastra, prezintă partea tijei dinspre vârf uşor arcuită, lucru ce nu este singular şi poate fi observat şi în mediile culturale învecinate atât la acele cu volută cât şi la cele simple, cu secţiunea în 4 laturi şi vârful uşor subţiat şi curbat, cum este cazul piesei din aşezarea de la Gnilane, dintr-un nivel superior aparţinând grupului Krivodol. (74) Din categoria acelor ce se termină la unul din capete cu o placă romboidală, pentru exemplarul de la Drăgăneşti Olt(jud.Olt), singurele analogi le găsim în depozitul de la baza tell-ului Boian B unde au fost găsite patru piese ce prezintă la unul din capete o placă romboidată cu dimensiunile de 3cm, dar şi într un mormânt de copil din faza Gumelniţa B1. (75) Un număr de piese de cupru, destul de frecvent întâlnit în aşezările sălcuţene, îl reprezintă sulele.Apar în faza I a culturii şi vor continua să existe tot timpul cât evoluează această civilizaţie.Tipologic,au fost identificate următoarele grupe :-cu secţiunea în 4 laturi :Drăgăneşti Olt(jud.Olt) (76) şi Verbicioara(jud.Dolj) (77) -cu secţiunea rotundă :Sălcuţa(jud.Dolj) (78) Ambele tipuri sunt atestate şi la Ostrovul Mare(judeţul Mehedinţi), dar spre deosebire de celelalte, au unul din capete îndoite în tortiţă. (79)
Topoarele dălţi au corpul înalt, cu secţiunea dreptunghiulară iar tăişul este cu colţurile în afara corpului dălţii.Ele aparţin seriei înalte şi grele, iar tipologic seamănă cu cele ale variantelor Coteana şi Gumelniţa. (80) Ele se înrudesc şi cu topoarele plate din cupru, cu secţiunea dreptunghiulară, folosite de comunităţile Cucuteni-Tripolie. (81) O a doua categorie a topoarelor plate este cea reprezentată de piesele de la Almăjel(jud.Mehedinţi)şi Cerăt(jud.Dolj) şi au forma unor ,,pene metalice,,Secţiunea lor este dreptunghiulară, uşor îngroşată la centru şi puţin lată la capete.Prin caracteristicile sale metrice, toporul de la Cuptoare,, Sfogea,,(jud.Caraş Severin)se înscrie în categoria dălţilor, având atributele unor topoare plate(faza Sălcuţa II c – III).Are analogii la Plocnic, în materialele din Peştera Zlot, în nivelul II a de la Maliq (82) , dar şi la Fărcaşul de Sus ,, Sălişte,,(jud.Olt) în mediu Boian V – Gumelniţa. (83)

Cum am prezentat deja, în mediul de evoluţie al culturii Sălcuţa au apărut numeroase topoare cu braţele ,,dispuse în cruce,,-de tip Jaszlandany-ce au o serie de variante.Pentru a înţelege momentul în care aceste piese sunt folosite, singurele date clare şi obiective sunt realităţile stratigrafice.Din păcate, în afară de piesa de la Reşca(judeţul Olt), găsită la baza valului de pământ din faza III Sălcuţa, majoritatea celorlalte piese au apărut alături de fragmente ceramice specifice eneoliticului târziu sau izolat.Totuşi, reprezentativ este faptul că în mediul gumelniţean,acest tip de topoare cu braţele ,,dispuse în cruce,, nu este atestat.Acest lucru ilustrează un fapt clar şi anume că , cel puţin o parte din fazele ,,clasice,, Sălcuţa sunt mai noi decât cele Gumelniţa.Este o realitate cronologică ce se explică şi prin complexele mişcări de populaţii ce au ca direcţie de deplasare spaţiul românesc.

Dinspre stepele din N. Mării Negre se îndreaptă spre fondul neolitic autohton o populaţie de nomazi ce sunt identificaţi generic cu numele de Cernavoda I.Contactele cu grupele cucuteniene sunt de vecinatate şi puţin violente, însă duc la restrângerea arealului cucutenian şi la apariţia unor aşezări de mari dimensiuni(Truseşti,Traian,Hăbăşeşti-în Moldova).Direcţia de înaintare este continuată spre sud înspre arealul culturii Gumelniţa care va fi dislocat în două sectoare(cel dobrogean şi cel muntean).În Dobrogea are loc o coexistenţă a culturii Cernavoda I cu Gumelniţa şi nu o dispariţie a celei autohtone.În Muntenia, noii veniţi împing cultura Gumelniţa înspre vest, realizându-se astfel o contemporaneitate între Sălcuţa I şi Gumelniţa B1, cea din urmă continuându-şi evoluţia în zonele submontane din sectorul central al Munteniei, sub forma aspectului Brăteşti.Cultura Sălcuţa, răspândită iniţial în Oltenia şi vestul Munteniei, se va extinde sub presiunea culturii Cernavoda I spre Banat, dar şi în sudul Dunării alături de grupele gumelniţene.În acest nou mediu, puternice sunt influenţele sudice de tradiţie vinca ce se regăsesc şi în unele materiale sălcuţene.La nivelul fazei evolutive III Salcuta, se dezvolta in Balcani culturile eneolitice similare Krivodol I(în Bulgaria) şi Bubanj Ia şi Ib(în ex Yugoslavia).Cercetările bulgare şi ex, yugoslave asupra acestei perioade au identificat vestigii asemănătoare Sălcuţa şi în Macedonia(grupul Suplevek- Bakarno Gumno)şi Albania(Maliq-faza II).

Fară a depăşi formele şi decorul eneoliticului românesc, decât în câteva cazuri, elementul definitoriu pentru complexul cultural Sălcuţa-Bubanj-Krivodol îl reprezintă dezvoltarea tehnologiei privind exploatarea si prelucrarea cuprului.Fondul pe care s-a dezvoltat aceasta este cel eneolitic timpuriu, cu activitate metalurgică intensă-Vinca-Plocnik, Rast, Gradesnica, în parte Gumelniţa, legate de exploatările miniere de la Rudna Glava şi Ai Bunar.Apariţia eneoliticului în zona balcano – carpatică şi dezvoltarea sa este un fenomen ce trebuie înteles ca o conjugare a unei evoluţii locale cu noi impulsuri sudice ,ce va duce la profunde transformări culturale.Noutatea principală în domeniul ceramicii-pictura cu grafit- şi modalităţile de obţinere sunt strâns legate de metalurgia cuprului(84) .Zona carpato-balcanică se va impune ca un centru de sine stătător alături de cele din Anatolia şi Grecia.Practic, activitatea din arealul complexului cultural Sălcuţa-Bubanj-Krivodol, prefigurează dezvoltarea metalurgiei bronzului din spaţiul românesc, unde se va impune ca centru de prim rang Transilvania.

LISTA PLANSELOR Planşa I. Ace şi Sule : fig.1-6 Sălcuţa(apud.D.Berciu) ; fig. 7-8 Vădastra ,,Măgura Cetate,,(apud V.Cristescu) ; fig. 9-11 Vădastra ,,Măgura Fetelor,,(apud V.Cristescu) ; fig. 12 Drăgăneşti-Olt ,,Corboaica,,(apud M.Nica) ; fig.13-14 Ostrovul Mare(apud I.Stângă) ; fig.15 Drăgăneşti Olt(apud M.Nica).Planşa II. Ace cu volută. Ace cu placă rombică la capăt : fig.1 Vădastra ,,Măgura Fetelor(apud C.Mateescu) ; fig.2 Drăgăneşti-Olt(apud M.Nica) ; fig.3-4 Vidra(cultura Gumelniţa.apud E.Comşa) ; fig.5-6 Drăgăneşti Olt(apud M.Nica) ; fig.7-9 Russe(Bulgaria.apud V.Mikov) ; fig.10-12 Zavet(Bulgaria.apud V.Mikov).Planşa III. Dălţi :fig.1 Almăjel(apud D.Galbenu) ; fig.2 Cuptoare,, Sfogea,,(apud A.Oprinescu) ;fig.3-4 Sălcuţa ,,Piscul Cornişorului,,(apud D.Berciu) ;fig.5 Almăjel(apud D.Galbenu) fig.6 Fărcaşu de Sus ,,Sălişte,,(apud M.Nica) ; fig.7. Drăgăneşti-Olt ,,Corboaica,,(apud M.Nica) ; fig.8. Ostrovul Corbului(apud D.Berciu) ; fig.9 Ostrovul Şimian(apud D.Berciu).Planşa IV. Podoabe : fig.1-4 mărgele. necropola Gârleşti(apud M.Nica) ; fig.5 Cuptoare ,,Sfogea(apud A.Radu) ; fig.6-7 Ostrovul Corbului(apud P.Roman,A.D.Opriţescu) ; fig.8-9 Vădastra ,,Măgura Cetate,,(apud V.Cristescu) ; fig.10 Ostrovul Şimian(apud D.Berciu) ; fig.11-13 Ostrovul Mare(apud I.Stângă) ; fig. 14 miniatură lut-Ostrovul Corbului(apud D.Berciu).Planşa V. Topoare de tip Jaszlandany. Varianta : fig.1 Drobeta(apud I.Stângă)-subvarianta Bradu ; fig.2 Dobriceni(Vâlcea.apud A.Dumitraşcu) ; fig.3 Moţaţei(Dolj.apud D.Berciu).Planşa VI. Topoare de tip Jaszlandany. Varianta Bradu: fig.1-2 Moţaţei(Dolj.apud Al.Vulpe) ; fig.3 Dobriceni (Vâlcea.apud A.Dumitraşcu) ; fig.4 Sălcuţa(apud D.Berciu).Planşa VII. Topoare de tip Jaszlandany. Varianta Orşova : fig.1 Orşova(apud Al.Vulpe) ; fig.2-3 Drobeta(apud Al.Vulpe) ; fig.4 Padina Mare(Mehedinţi.apud Al.Vulpe) ; fig.5 Coţofenii de Jos(apud Al.Vulpe) ; fig.6 Judeţul Romanaţi(apud Al.Vulpe) ; fig.7 Prudeni (Vâlcea.apud P.Govora) ; fig.8 Cârna(Dolj.apud D.Berciu).Planşa VIII. Topoare de tip Jaszlandany. Varianta Târnăviţa : fig.1 Reşca(Olt.apudAl.Vulpe) ; fig. 2 Hinova(Mehedinţi.apudAl.Vulpe) ; fig.3 Halânga(Mehedinţi.apud Al Vulpe) ; fig.4 Coşovenii de jos(Dolj.apud Al.Vulpe) ; fig.5 varianta Dubova(Caraş Severin.apud Al.Vulpe).Planşa IX. Topoare de tip Jaszlandany. Varianta Petreşti : fig.1 Petreşti(Alba.apud Al.Vulpe) ; fig.2 Moldova Veche(Caraş Severin.apud Al.Vulpe) ; fig.3 Poiana(Mehedinţi.apud Al.Vulpe.) ; fig.4 Vârtop(Dolj.apud E.Tudor) ; fig.5 Coţofenii din Dos(Dolj.apud Al.Vulpe)) ; fig.6 Racoviţa(Vâlcea.apud P.Govora) ; fig.7 Halânga(Mehedinţi.apud Al.Vulpe).Planşa X. Piese cupru în areal Bubanj : fig. 1-3 Becmen near Zemun(apud N.Tasic) ; fig. 4-7 Plocnik near Prokuplje( apud N.Tasic)Planşle XI-XVIII. Buletine de analiză.Apud.E. Sangmeister ;D. B

NOTE BIBLIOGRAFICE

1. După aşezarea eponimă de la Sălcuţa din judeţul Dolj unde, înca din 1916 I.Andrieşescu iniţiază săpături sistematice pe care la va relua în 1919 şi 1920. În 1917, sub ocupaţie germană, a săpat aici arheologul C.Schuchardt, iar materialele descoperite au fost duse la Berlin. Au fost identificate nivelele eneolitice Sălcuţa I, IIa, IIb, IIc, III.

2. În 1934 A.Orsic Slavetic începe primele cercetări la Bubanj, iar rezultatele vor fi publicate în 1940.Nivelele IIa, IIb şi IIc prezintă asemănări cu cele de la Sălcuţa şi Gnilane (Bulgaria). Acest lucru l-a determinat pe V.Milojicic să numească aceste descoperiri drept complexul Bubanj-Sălcuţa-Gnilane.

3. În 1912-1913, R.Popov, în articolul ,,Fouilles de la Grotte Moravitsa,,Buletin de la Societe Arheologique Bulgara, III, printre materialele communicate prezenta şi vestigii aparţinând grupei Krivodol. Cercetările au fost apoi continuate la Okol Glava(Gnilane) şi Krivodol, dar deoarece ultima este o aşezare impunătoare, va da numele noii culturi. Săpăturile sistematice efectuate de catre V.Mikov şi B.Nikolov în anii 1940-1941 au reliefat caracteristici de locuire asemănătoare celor de la Sălcuţa.

4. Trompeta Carpaţilor, 10, 1872, n.1010, 20 aug.1872, p.2-3; idem, 14, 1255, 27 iun.1876.

5. Buletinul Secţiei de Istorie, 15, 1929, p.1.

6. Al.Bărcăcilă, Dacia, 1, 1924, p.295, fig.264.

7. V.Cristescu,Dacia, 3-4,1927-1932, p.203, 223-224.

8. D.Berciu, Arheologia preistorică a Olteniei,1939, p.66-67, 80-85 menţionează descoperiri la Hinova, Cloşani, Salcia, Vela, Cornu, Maglavit, Terpeziţa, Coţofeni , Corabia, Frăsinetul de Pădure, Orlea, Celei, Severin ,,castrul Drobeta,, vestul oraşului, Cârna, Moţăţei, Craiova, Orodel.

9. Idem,Topoare de cupru cu braţe dispuse ,,în cruce,,-tipologie şi origine, Apulum, I, 1939-1942, p.24-25.Toporul de la Halânga(jud.Mehedinţi) este inclus de autor în tipul Ariuşd şi are analogii la Ariuşd, Bodoc, Subcetate, Goleşti, Braşov. Al.Vulpe, Die axte und beille, tab 23/169 îl atribuie grupei Petreşti. Autorul în cauză menţionează pentru zona Olteniei 12 topoare de cupru cu braţe ,,în cruce,, şi anume :Severin(două), Moţăţei(jud.Dolj-trei), Coşovenii de Jos(jud.Dolj-două), Cârna(jud.Dolj-unu), Craiova(jud.Dolj-trei) şi Orodel(jud.Dolj-unu) ce au analogii la Decea Mureşului. D.Berciu le găseşte analogii în Transilvania(24), Banat(5), Muntenia(1)- localitatea Catina, jud.Buzău, în Serbia(Slatina, Balakonje, Belgrad, Varset), în Bulgaria(Krem , Bukovitz, Trambes, Plovdiv-vezi M.Tallgren, Eurasia, II, p.172.), Bosnia, Dalmaţia. Putem spune că topoarele de la Moţăţei şi Drobeta aparţin tipului Bradu, cel de la Coşoveni, variantei Târnăviţa, iar Coţofenii din Dos, versiunii Petreşti.

10. N.Plopşor, Vl.Dumitrescu, N.Gostar, SCIV, 2, 1, 1951, p.267-277.

11. D.Berciu şi colaboratorii, SCIV, 2, 1, 1951, p.136. Dintr-un fir gros de cupru având suprafaţa în patru margini a fost confecţionat un cârlig. Acesta are forma curbă, cu o extremitate ascuţită şi alta recurbată pentru a da o buclă ce leagă firul cârligului de undiţa. Acest tip de piesă mică de cupru a fost atestat şi la Vădastra ,,Măgura Cetate,,- vezi V.Cristescu, op.cit., p.224, fig.64/20.

12. D.Berciu, S.,Morintz, SCIV, 3, 1952, p.167, idem, Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări, 1961, p.237.

13. C.Mateescu, MCA, 6, 1959, idem, MCA, 7, 1961, p.60; idem, MCA, 9, 1970, p.70-71.În nivelul aparţinând culturii Sălcuţa.

14. Menţiuni ale Doinei Galbenu la sesiunea de comunicări a Muzeului din Craiova 1969.Tot autoarea menţionează materiale descoperite la Şimnic(jud.Dolj)-Aşezările neolitice de la Şimnic, CA, 1, 1975, p.9 şi la Almăjel(jud.Mehedinţi), Asezarea de tip Sălcuţa de la Almăjel ,CA, VI, 1983, p.155. Autoarea vorbeşte de 4 topoare trapezoidale,lungi, ce ar fi aparţinut fazei evolutive Sălcuţa III.

15. P.Roman,Strukturanderungen des Endaneolithikums Im Donau-Karpaten-Raum,Dacia, XV, 1971; idem,Modificări structurale ale culturilor eneoliticului final din regiunea carpato danubiană, Banatica, II, 1975; idem, Despre istoricul cercetărilor şi stratigrafia unor aşezări de la Ostrovul Corbului, SCIVA, 38, 4, p.335-365 ;P.Roman, A.Opriţescu,I nterferenţe etnoculturale din perioada indoeuropenizării reflectateîin cimitirul eneolitic de la Ostrovul Corbului, Thraco-Dacica, X, 1-2, 1985 ;M.Simon, Asezarea salcuteana de la Ostrovul Corbului, SCIVA, 40, 2, 1989.

16. E.Comsa, Consideration concernant l utilisation de cuivre a l epoque neolithique, Dacia, XXV, 1981;C.Moisil, BCMI, 4, 1911, p.85, fig.1. Topoarele aparţin fazei evolutive Sălcuţa III şi se încadrează variantei Târnăviţa. S.Marinescu Bâlcu a descoperit la baza unui val de pamant al unei asezări de tip Sălcuţa de la Reşca-faza III evolutivă-un topor de cupru cu,, braţele dispuse în cruce,,

17. O.Toropu, RM, 2, 1965, p.167, prezintă un topor din cupru cu ,,bratele dispuse în cruce,,ce apartine variantei Orşova.

18. E.Tudor,Topoare eneolitice de cupru în colecţia Muzeului Naţional de Antichitaţi, SCIV, 23, 1, 1972, p.27.

Este vorba de piese aparţinând tipului Jaszlandany, varianta Pereşti.

19. Al.Vulpe, Die axte und beile in Rumanien, PBF, 1975, p.42, nr.168, pl.22/168 si nr.169, pl.23/169-variante Petreşti.

20. A.,Dumitraşcu, Gh.Manea,Un topor de cupru descoperit la Dobriceni, jud.Vâlcea, SCIVA, 1978, XXIX, 3, p..433. Aparţine variantei Bradu.Toporul aparţine tipului Jaszlandany şi are braţele dispuse în ,,cruce,,. Gaura de înmănuşare are în partea superioară un tub scurt.Lungimea piesei este de 262mm. Braţul tăişului orizontal are 14mm, iar cel vertical are 110mm ;lăţimea tăişului orizontal este de 0,58m, iar a celui vertical de 46 mm. Diametrul tubului de înmănuşare este de 38mm,iar greutatea de 920g.

21. E.Comsa, Considerations…, Dacia, XXV, apud D.Tudor, AO, 1934 -topor cu braţele dispuse ,, în cruce,, aparţinand variantei Bradu.

[1]Se remarcă sintezele realizate de Ale.Vulpe, Cu privire la cronologia relativă a topoarelor de aramă cu braţele în cruce, SCIV, 15, 4, 1964, p.461; idem, Începuturile metalurgiei în spaţiul carpato dunărean, SCIV, 24, 2, 1973, p.217-238;I dem,Die axte und Beile in Rumanien, II, PBF, 1975, p.22-46; K.,Horedt, Die Kupferzeit in Transilvanien, Apulum, VII, 1968, p.102-116; E.,Comşa, Unele date privind începuturile folosirii aramei în neoliticul României, In Memoriam C.Daicoviciu, 1974, p.73-79; idem, L utilisation de cuivre par le communite de la culture Gumelnita du teritoirre roumain, Studia Praehistorica, 1-2, 1976, p.68-79; idem, Câteva probleme referitoare la metalurgia aramei în timpul neoliticului târziu în România, MN, 7, 1983, p.17-30.

22. Pe teritoriul culturii Sălcuţa s-a răspândit tipul Jaszlandany , cu variantele sale bine reprezentate:Târnăviţa, Orşova, Petreşti şi Bradu. În România sunt atestate peste 300 de piese aparţinând tipului Jaszlandany. Acesta apare în 6 variante care sunt determinate de poziţia braţului transversal în raport cu gaura de înmănuşare. Spaţiul de răspândire al acestui tip de piesă este foarte larg, concentrări masive observându-se în centrul Transilvaniei, NE Serbiei, NV Bulgariei, zona Porţilor de Fier şi NE Ungariei. În estul Transilvaniei şi Moldova s-a răspândit varianta Bradu. Variantele Dubova şi Orşova au fost semnalate în Banat şi V Olteniei. Varianta Târnăviţa apare în zona de vest a Transilvaniei, iar cea Petreşti în Transilvania şi NE Ungariei.

23. Astfel de obiecte au fost descoperite în aşezările de la Vădastra ,,Măgura Fetelor,,(jud.Olt)şi Drăgăneşti Olt ,,Corboaica,,(jud.Olt)

24. M.Şimon, op.cit., p.141; D.Berciu şi colab., Şantierul arheologic Verbicioara, SCIV, II, 1, 1951, p.236.

25. M.Nica, Cercetări în tell ul de la Drăgăneşti Olt, punctul ,,Corboaica,,în Cercetări arheologice în aria nord tracă, 1995, p.10-19; idem, Tell- ul eneolitic gumelniţeano- sălcuţean de la Drăgăneşti Olt,punctul ,,Corboaica,,Oltenia, I, p.5-22.

26. Idem, Cercetări…,p.18.

27. V.Cristescu vorbeşte de o piesă descoperită în aşezarea ,,Măgura Cetate,, de la Vădastra(jud.Olt), ce putea fi un ,,inel de tâmplă,, realizat dintr-un fir de cupru cu suprafaţa circulară şi capete suprapuse.(op.cit., p.224, fig64/19).

28. C.Mateescu, MCA, 5, 1959, p.70, a găsit la Vădastra în tell-ul ,,Măgura Fetelor,, astfel de perle.

29. Similitudini are în aşezarile de la Căscioarele(Gh.Stefan, Dacia, 1-2, 1925, p.196, fig.49/13) şi Tangâru (D.Berciu, Arheologia…,p.67)din mediul culturii Gumelniţa.

30. Aflate în punctul maxim de intensitate, toapoarele de cupru cu două braţe dispuse în cruce, de tip Jaszlandany, sunt prezente în număr foarte mare în Oltenia şi Banat în arealul culturii Sălcuţa,,dar şi în 27 de puncte din NV Bulgariei(în arealul grupului Krivodol), dar şi în mediul cultural vecin de tip gumelniţean,(Karanovo VI-o piesă), fară a fi găsite în contexte stratigrafie prea clare. H.Todorova, Die kupferzeitlichen Äxte und Beile in Bulgarien, PBF, 1981, Munchen. Aceste piese sunt atestate în partea finală a evoluţiei culturii Sălcuţa-faza III-şi se răspândesc pe o zona vastă.În această perioadă evolutivă,comunităţile Sălcuţa au jucat un rol de filtru între Balcani-prin Valea Vardarului şi Morava-şi Transilvania-prin culoarul Timiş-Cerna.

32. M.,Butoi, T.,Zorzoliu, Cercetări cu caracter de salvare în aşezarea neolitică de la Drăgăneşti Olt(jud.Olt) MCA, 1992, p.77. În secţiunea II,la –1,20m adâncime,în nivel de locuire Sălcuţa, a fost descoperită o sulă ascuţită prelung la unul din capete.

33. D.Berciu, Contribuţii…, p.236. Au fost găsite cinci piese repartizate astfel(fig.72/1-5):

1)nivel Sălcuţa I, -2,60m,L=0,008m, sectiunea pătrată, vârf ascuţit scurt, grosime fiind de 0,025m.

2)nivel Sălcuţa II a , L=0,134m , secţiunea rotundă pe toata lungimea sa(fig.72/3), vârf prelung şi capăt rotund.

3)nivel Sălcuţa II b,L=0,07m,sulă fragmentară ce are secţiunea rotundă spre vârf şi pătrată spre capătul opus.

4)în secţiunea A-B,din şantul de apărare-faza Sălcuţa II - sulă întreagă ce are secţiunea rotundă pe două treimi din suprafţă şi pătrată pe ultima treime(fig.72/5). L=0,094m.

5).nivel Sălcuţa II c, L=0,063m. Secţiunea este rotundă iar piesa este îndoită.

34. I.Stângă, Raport preliminar de cercetare arheologică.Ostrovul Mare.Km fluvial 876.Porţile de Fier II, campania 1980, Drobeta, V,1 982, p.184, fig.8/1-2

35. D.,Galbenu, Aşezarea de tip Sălcuţa de la Almăjel,judeţul Mehedinţi, CA, VI, 1983, p.155, fig.2/9.

36. A.Radu, Cultura Sălcuţa în Banat, 1999, p.81, pl..18/1. Dimensiunile piesei sunt: L=11,5cm, Laţime tăiş=3,2cm, Lăţime ceafa=1,6cm, Greutate=220g.

37. A.Oprinescu, Un topor de cupru aparţinând culturii Sălcuţa, Banatica, XIII, 1995.

38. I.Stângă, Topor cu braţele ,, în cruce,, din Colecţia Muzeului Regiunii Porţilor de Fier,Drobeta, IV,1981, p.190-191. Numărul de inventar este I-5435. Lungimea=26 cm; diametrul găurii de înmănuşare=4cm; diametrul lamei orizontale=4,5cm.

39. Descoperiri de tip Jaszlandany sunt şi la Şimian,Ostrovul Corbului ,,Botul Cliuciului,, Ostrovul Mare, iar piesa noastră are analogii la Reşca(jud.Olt).

40. M.Şimon, op.cit., p.114 - ace cu secţiunea pătrată.

41. M.Nica, Cercetări…, p.17-18 - ace cu volută şi placă rombică la cap, fig.15/1 - 3-campania de cercetare din 1994. În campania din 1982, T.Zorzoliu şi M.Butoi au găsit în nivelul aparţinând culturii Sălcuţa un ac cu dublă spirală la capăt, iar în secţiunea I, la 1,90m adâncime, un ac cu placă rombică la capat.vVezi studiul autorilor din MCA, 1992,vp.75.

42. A.Radu, Cultura…,p.81. pl. 18/2 - 7.

43. P.Roman, Strukturanderungen…, 1971, p.60, pl.17/3.

44. I.Stângă, Raport preliminar…,p.184, fig.8/5.

45. Ibidem, p.185. Se pare că în spărtură, una din bobiţe, ar avea mai multe straturi concentrice, cu striuri dispuse radial. Fig.8/3-4.

46. M.Nica, C.Schuster,T.Zorzoliu, Cercetările arheologice…, p.12, fig.1/2, 3.Dimensiunile piesei sunt de 7,5/4 cm.

47. P.Roman, A.Opriţescu, op.cit, p.14, fig.9/5.

48. Ibidem, p.18, fig.14/7.

49. M.Nica, Necropola eneolitică de la Gârleşti-Dolj, AO, sn.,VIII, 1993, p.7, fig.2/15, 16.

50. Descoperire din anul 1974(adâncimea –1,50m), pe panta dealului de pe partea dreaptă a şoselei de intrare în sat, la cca. 200m V de biserică. Greutate=0,875kg; Lungime=0,230m. Piesa este menţionată de P.Govora,O preistorie a nord estului Olteniei,1995, p.15.

51.Gasită în 1978(adâncime –2,30m)în punctul ,,Plutonier,,. Greutate=0,747kg; Lungime=0,219m. Este semnalată de catre P.Govora, SCIV, 34, 3, 1983, p.287.

52. Cu ocazia săpării unei fântâni, în punctul ,,Treime,, a fost identificat un nivel de locuire aparţinând culturii Sălcuţa , cu o grosime de 3m. S-a descoperit un topor de tip Jaszlandany, Greutate=0,250kg.Piesa este publicată de P.Govora, Thraco Dacica, 1-2, 1983, p.85.

53. R.Petrovszky, Contribuţii la repertoriul arheologic al localitaţilor judeţului Caraş Severin, din paleolitic şi până în sec.V i.H, Banatica, IV, 1977, p.444.

54. P.Govora, Un nou topor de cupru din nord estul Olteniei, II, SCIVA, 34, 3,1983, p.287.

55. D.Berciu, Topoarele de cupru…,p.44. Autorul menţionează şi o altă miniatură din lut de aceeaşi formă şi mărime din Museum fur Var-und Fruhgeschichte din Berlin, sala II, vitrina 8, ca provenind din Transilvania.

56. E.Comsa, Considerations…,p.340, mentionează faptul că au fost recoltate eşantioane de zgură şi minereu de cupru de către C.Mateescu, din zona Baia de Aramă..Analizele făcute la Institutul de Petrol , Gaze şi Geologie din Bucureşti arată o compoziţie complexă a minereurilor respective, ce conţin cantităţi apreciabile de: Zn, Co, Ti, Ga, Mn, Al, Si, Fe si Pb ori Ni.

57. N.D.Spineanu, Dicţionar geografic al judeţului Mehedinţi, Buc., 1994,p.101.

58. Gh.Topan, Gh.Lazarovici, A.Balint, Despre analizele metalografice ale unor topoare de aramă şi cupru arsenic, AMN, 33, 1996, p.642.

59. E.Comşa menţionează în 1981 faptul că la Sălcuţa au fost găsite 12 topoare plate- faza III evolutivă- dar nu se cunoaşte încă imaginea acestora.Trebuie ţinut cont de faptul că D.Berciu, Contribuţii…, când prezintă materialul pe faze, nu vorbeşte decât de două dălţi al căror buletin de analiză a fost realizat de ,,Prospecţiuni,, Bucureşti.(nr.536/1951). Se pare că obiectele în cauză au cupru în procent de 99,46%(fig.77/1-greutate=0,330kg) şi 99,57%(fig.71/2, greutate=480g).

Rezultatele unor analize pe obiecte din cupru din medii Sălcuţa au fost prezentate de către S.Junghans,E.Sangmeister,M.Schroeder, Kupfer und Bronze in der fruhen Metallzeit Europas.Katalog der Analysen, Berlin, 1968. Este vorba despre:o sulă-nivel II b Sălcuţa- analiza nr.8632; un topor plat- faza III Sălcuţa- analiza nr.8672; două topoare plate din cele 12 menţionate de E.Comşa- faza III Sălcuţa- analiza nr.8673; o sulă- faza II Sălcuţa- analiza nr.8626- toate cu urme de Ag; sulă- faza II a Sălcuţa- analiza nr.8625; două sule de la Verbicioara- faza II Sălcuţa- analizele nr.8633, 8662- cu urme de Ag şi Fe; sula- faza II Sălcuţa- analiza nr.8634- urme de Ag, Ni, Fe; sula de la Sălcuţa- faza II b- analiza nr.8634 cu urme fine de Ni. Autorul nu face alte comentarii despre rezultatele analizelor.

60. B.Jovanovic,Technologie miniere de l eneolithique ancien central-balcanique, Starinar, XXIII, 1971, p.14.

61. H.Todorova, The neolitic, eneolitic and transitional period in Bulgarian Prehistory, Prehistoric Bulgaria, 1995, p.88.

62. B.Jovanovic, op. cit., p.12.

63. Vasele aparţinând fazei Vădastra I erau arse la o temperatură de aproximativ700 grade Celsius, iar cele pictate cu grafit din cultura Gumelniţa la 1050 grade Celsius. Trebuie reamintit şi faptul că separarea cuprului din minereu necesita 700-800 grade Celsius, iar topirea cuprului nativ se face la 1085 grade Celsius.

64. Rolul ,,meşterilor itineranti,, pentru perioada de început, nu trebuie scăpat din vedere, în cazul confecţionarii obiectelor complexe(topoarele cu două braţe dispuse ,,în cruce,,), dar trebuie reliefat faptul că piesele mai simple, obţinute prin martelare, puteau fi produse direct în aşezări, în ,,mici ateliere,,. Astefel de locaţii au existat în eneolitic, cel putin în cazul pieselor din silex, os si a figurinelor antropomorfe şi zoomorfe, cum o arată descoperirea de la Hotnica(Bulgaria.vezi N.Angelov,Izvestia Institut,18,1952,p.38). Acest lucru ne poate face să credem că este posibilă chiar existenţa , încă din eneolitic, a unor mici ,,bresele,, de lucrători ce stăpâneau atât tehnicile de extracţie cât şi pe cele de producere a uneltelor. Rolul lor în cadrul comunitaţilor era unul special, asemenea celui pe care îl aveau vraciul,artiştii comunitaţii, muzicienii, bătrânii.

65. Gh.Topan, Gh.Lazar, A.Balint, op. cit., p.641.

66. Ibidem, p.640.

67. Obiecte de cupru apar în neoliticul din Oltenia încă de la nivelul culturii Vinca, faza B2(E Comşa, In memoriam C.Daicoviciu, 1974, p.78 prezinta în aşezarea B de la Verbicioara(jud.Dolj), într-o locuinţă, ,câteva fragmente ale unei piese de cupru) La Vădastra(jud.Olt), înca din faza II apar primele obiecte de cupru, perle, ace(,,Măgura Cetate,,- V.Cristescu, op.cit., p.224; ,,Măgura Fetelor,, - C.Mateescu, MCA, V, 1970, p.70).Între Jiu şi Olt, precum şi în dreapta celui din urmă, situaţia originilor comunitaţilor sălcuţene este complexă şi apare ca o mixtură a unor elemente Boian V-Gumelniţa şi Vădastra. Totul în condiţiile presiunii exercitate în acea perioadă de către noile populaţii venite din N.Mării Negre şi numite generic Cernavoda I(dupa localitatea din jud. Constanţa).

68. In neoliticul final din Bulgaria de NE, ace de cupru cu voluta la capat au fost descoperite si la Ruse, Nevski, Zavet, Gabarevo(V,Mikov, Godisnik-Sofia IV, 1922-1925, fig.49/a.).Piesele in cauza apartin unor nivele de locuire apartinand culturii Karanovo VI.

69. V.Cristescu, Les stations prehistoriques du lac de Boian, Dacia, 1925, p.276-303. Depozitul conţine 31 de ace de cupru.

70. E.Comşa, Quelques donnessur les aiuguilles de cuivre decouverte dans l arie de la civilisation de Gumelnita ,Dacia, IX, 1965, p.364.

71. Ibidem, p.365.

72. Ibidem, p.366.

73. N.Petkov, Izvestia Institut, XVIII, 1950, p.164.

74. E.Comşa, Consideration sur le rite funeraire de la civilisations de Gumelnita, Dacia , IV, 1960, p.9.

75. M.Butoi, T.Zorzoliu, op.cit., p.77.

76. D.Berciu, E.Comşa, op.cit., p.235.

77. D.Berciu, Contribuţii…, p.236.

78 I.Stângă, Rport preliminar…, p.189.

79. Al.Vulpe, Începuturile metalurgiei…, SCIV, 24, 4, 1973, p.221.

80. Vl.Dumitrescu, Probleme privind sincronismele unor culturi eneolitice, SCIV, 27, 3, 1976, p.357.

81. A.Radu, op.cit., 1999; N.Tasic, Slotsko pecina, site prehistorique a plusiers couches, Epoque prehistoriques et protohistorique en Yougoslavie, 1971, p.196.

82. M.Nica, Cercetări…, 1995, fig.15/7.

83. În spaţiul balcano – carpatic, fenomenul ceramicii grafitate işi face apariţia la nivelul culturilor Mariţa III(IV)-Boian IV- Karanovo V şi se dezvoltă în complexul cultural Gumelniţa-Karanovo VI- Kodjadermen.

THE METALLURGY OF COPPER
IN ENEOLITHIC CULTURE SALCUTA (ROMANIA)

Drd. Nicolae Catalin PATROI
Drobeta, XVI, 2006, p.181-211

The last two decades of research brought in the attention of the specialists new manufactured pieces of copper.

Discovered in well established or accidentally stratigraphic conditions, the objects involved produce the premisses of reopening the discusses regarding copper’s metallurgy as part of the eneolithic culture Salcuta.

Our project focuses on Oltenia, East Banat (Romania), East Serbia and North-West Bulgaria which is the area of spreading of the cultural centre Salcuta - Bubanj (ex Yugoslavia) - Krivodol (Bulgaria) .The study connected with this subject is old,various specialists insisted on it, pointing or analising the pieces involved.

In 1872 , Cezar Boliac mentioned objects of copper in the area of Romania, in wich an axe too. After a succesion of research in 1916,1919,1920, I. Andriesescu presents series of tools of copper from Oltenia too,among them being an axe of copper too, except, from, Hinova(Mehedinti district).

Sistematic diggings from „Girls Hills” (Magura Fetelor), „Walled City Hill” (Magura Cetate), Vadastra (Olt district) made by V.Cristescu bring new date about tools and objects of copper from the cultural area Salcuta.

D.Berciu, in his synthesis „The Prehistoric Archeology of Oltenia”, published in 1939 presents series of tools made of copper discovered in this region, and in the following years, realises a study about axes of copper with „crossed arms”.

After The Second World War, new objects of copper are discovered at Rast (Dolj district),Verbicioara (Dolj district) Salcuta(Dolj district),Vadasra(Olt district), Cerat (Dolj district), Ostrovul Corbului(Mehedinti district), where are taking place sistematic diggings, but at Resca (Olt district), Cosovenii de Jos (Dolj district), Padina Mare(Mehedinti district), Poiana(Mehedinti district), Vartop (Dolj district), Halanga(Mehedinti district),Dobriceni(Valcea district),Izverna(Mehedinti district).

Traceing some co-ordinates more sure of the evolution of the romanian eneolithic pieces of copper, establishing some typological variants and some speading areas, attempts of relative chronological foaming of the pieces involved and the populations that use them is the study of some romanian specialistes after the XX midlle century.

The Oltenia eneolithic is well described in this lectures, being remarked the special activity in copper’s metallurgy of the cultural centre Salcuta-Bubanj-Krivodol.The Salcuta communities seem to use different types of tools of copper from the most simple-rolls, fishing lines - to the most complicated - chisells, flat axes, axes with two crossed arms. There must be mentioned,the fact that this tehniques varieted in the proccesing of copper, being used not only the simple - hammer wrought at hot and cold - but also the complicated - the reduction of copper ore, then its casting in monovalvular and bivalvular ingot moult through the ,,lost wax,, proceding.

The attention of the Salcuta communities straightened on realising some deceration pieces such as: different sorts of hair needles-with volute, with square section, with circle section, with rhombic plate at the end of the rings, little pearls of copper and even a razor blad discovered in Simian(Mehedinti district).

On almost unknown problem is that of raw material resources from Oltenia and the method of ores’ extraction of the processing place of complicated pieces, but also the attendance in Oltenia of some kind of axes of copper witch have enough frequence in Mures Inferior Reservoirs (Bazinul Muresului Inferior).

For having a new image of the metallurgy’s intensity of copper in the eneolithic cultural area Salcuta, it’s imposed that we know the new proofs, appeared in Oltenia and not only.
Of the simple tools category, rolls with section in four sides was discovered in Salcuta level, from eneolithic tell to Draganesti Olt(Olt district) – Corboaica point.The lacterns are meeting in the location from Salcuta

As a result of the research from Ostrovul Mare – Mehedinti district, in font of the fluvial km. 876, Portile de Fier in campain from 1980,on a Salcuta level thick of 0,50 cm., I.Stanga discovered 2 piercings of copper , one with square section, the other circle, and the ends bent in spun yarn.

The heavy and big objects, from complex tools group continued to appear in cultural watering places Salcuta.This is why, at Almajel (Mehedinti district) on a Salcuta level, D.Galbenu found three chisells of copper. In a dwelling, partialdetached, was found a longer chisells, of masive copper. It has the size of „metalics purlins”,with rectangular sections, a bit thickened at the centre and a few wide at the ends. The edge is sharp in both parts.It seems that the pieces involved make the transition between the chisel found at Ceratu (Dolj district) and the IIIrd level chisel found in Salcuta.The tool belongs to IInd evolutive stage.

A chisel – axe resulted from a holow’s stones a Salcuta second level was discovered at Cuptoare-Sfogea. It has trapezoid shape and rectangular sections. It presents on the booth small parts hollows due to the battery on the finishing. It seems the piece was realised in casting in vertical position and on the superior part it was made a „empty of construction”, like a funnel with the hammer – wrought at hot and cold, a part of the empty was closed. This piece belongs to Salcuta type.

Another axe-chisel found in the cultural area Salcuta is from Podeni (Valcea District).
With the acquisition in the collection of the Region Museum Portile de Fier from Drobeta-Turnu Severin, arrived an axe of copper with two crossed arms. The vertical arm seems to be more curved than the initial position and among the gloved hole presents a cylindrical hose. The arms are equal with the gloved hole.

Its characteristics makes part and parcel with Jaszlandany group and Salcuta IIIrd environment, being known that appeared this type of describings in Portile de Fier.
Decoration objects are well described, different types of needles being found in clear stratigraphic conditions at Ostrovul Corbului – Mehedinti District, Draganesti Olt (Olt District) and at Cuptoare Sfogea (Cras Severin district) where found all Salcuta stages from here, IIc and III, needles of copper, which square section, with one or both sharp tops.

From Baile Herculane – Pestera Hotilor – Caras Severin district) in level CI proceeds a needle of copper which also contains percentages of Ag – 0,0006g, Al – 0,03 g, Fe – 0,01, but also Ca, Mg, Si.

A ring of copper, from wide strap, made from hammer wrought with ends a bit wided and put one on the other was found at Salcuta level from Ostrovu Mare (Mehedinti District). In the same ledge were discovered also two pearls neacklace with the seize almost conical, green colour, which have two catching orifices. The are made from more boblins „soldered” through them.

Pieces of copper were also found in some graves. In the campaign from 1993, at Draganesti-Olt (Olt District) in Gumelnita and Salcuta tell, from Corboaica appeared more graves in Salcuta environment . In grave no 5 (G5) found depth of 0,90 cm, in front and under a furnances fireplace, the skeleton is orientated on EW direction , it is found crouched on left, and the right hand is bent on a 90 degrees angle, on the left arm, it has a thin plate-axe. The thin plate of the axe, very thin and the edge curved with a green oxides ledge.

The eneolithic necropolis from Ostrovul Corbului, in the grave no 13 (M13) Sx over a Salcuta house, at 3, 36 m West from the left ellbow of the skeleton was found a little amulet of copper which has two perforations. In another grave – no. 47 (M47) SXII, 1, C7, at 3,70 m, which contains two bodies on the skeleton’s neck which seem to be a woman’s neck, there were scattered 25 pearls of copper with small dimensions.

From all 15 graves discovered until now at Garlesti (Dolj Disctrict) into a eneolithic necropolis belonging to Salcuta culture III evolutive stage, on a surface of 7,40 m 10 skeletons belong to matures, on average age, and the remain bodies were children. Graves no 14 (M14) and no 15 (M15) founded at 1,40 m belong to some girls and have as inventory various pearls of copper of cylindrical shape.

By the side of the axes discovered in sure stratigraphic conditions were also discovered some isolated pieces of Jaszlandany sort, such as the pieces from Valcea disctrict from the towns: Obogeni, Prudeni, Govora – village, but also needles rolls made of native copper such as those from Insula Mare –Moldova Veche (Caras – Severin district).

In Racovita was found in Dealul Lupului point in 1960, an axe with crossed arms.The piece is keeping its greenish patina and weights 0,802kg.It has the arms relatively short, its lenght is 0,18m.

An important discover was found at Ostrovul Corbului (Mehedinti district) during an archaeological prospect quided by Alexandru Barcacila. On the beach was found a clay miniature with a lenght of 4,3cm. It represents an axe with 2 unequal arms and the gloved hole is totally perforated with ellipsodial shape.The edge is a bit convex and has the angles gone out. The shap arm’s profile is triangular Around the gloved hole there is a welling, wich results due to the clay that was pushed while perforating and it can’t be a tubular hose. Near the place where it was found, there is Salcuta location in ,,Botul Piscului,, ,point, in NW area of this island. The closest analogies are in Cucuteni culture and are published by H.Schmidt.

Producing all these pieces of copper, Salcuta communities must derive advandage from the enough quantity of ore. The way of resolving the raw material’s problem is the sistematic exploitation of some deposits of copper.

The most used copper lodes are in copper mine (Baia de Arama and Baia de Fier), the abstracts of some pieces of copper from the cultural area Salcuta, being confirmed the fact that there where used two kinds of mines, one with trails of Ag.,sometimes Ag. and Fe. , and the second with tiny trails of Ni.

Copper ore is found in abundance in the remainded places and is possible that some points of extraction will have roots till eneolithic period. It’s about:
a).the ironmongeny from Valea Gainii, in wich the metal was extracted from Ocnele Joita and neighbourhoods
b) the ironmongeny from Zahana, in which the metal was extracted from salt mine Ocna Cornnetului Baii
c) the ironmongeny which is from Baroaia, which served at metal’s extraction from Salt mine Baroaia.
d) the ironmongeny which is from the place called Iromongeny’s Valea Cusnitelor
e) the ironmongeny which served at metal extraction from Dealul Tihomirului of which air holes exist in Poiana Tihomirului, near Groapa Lupului between the village’s boundaries Vaieni, Sohodol si Pades.

The axes of copper with crossed arms are specific to Transilvania and they have a bigger intensity in that place. The analyses of a chisel-axe of copper discovered at Cuptoare Sfogea (Caras Severin district) in the enviroment Salcuta throws into relief various aspects:
-the material purity is below 0,005%
-the impurities presented in copper are :
Au.,As.,Sb.,Se.,Hg.,Ni.,Sc.,Fe.,Zn.,Co.,Tn.,Sn. and breing to a light increase of the resistance and hardness.
-the medium and big dimensions of the cristals of copper are specific to the native copper. At high temperatures (casting in hot moulds at the furnance’s base) it goes to the same thing .
-the piece has a green patina ( ) determinated from the acid environment in which it stood.

Metallgraphic abstracts on another copper objects discovered at Salcuta and Verbicioara shows the fact that the copper material has fine trails of Ag.,Ni.,Fe. and sometimes percentage smaller of Mn.,Zn,Pb.

The deposits exploitations of copper from Oltenia, in eneolithic, is not an unpublished matter, this practice being enough spread as the old mines from small Asia shows (Veshnoveh, Kuhestan E Quam),Serbia South-East (Touve region), South East Europe (Stara Zagora), Central Europe (Mitterbeg, Beischofs ofen Austria’s Alps ), Occidental Europe (Mount Gabriel, West County Cork-Ireland).

Those places that can be added the exploitations from Rudna Glava,Saska Reka, and reported to the seatings with more levels in Greece (Sitagroi, Dikhili Tash) and Bulgaria (Karanovo, Ezero) shows that in the Carpathian – Balkan region, the development of gold and copper treatment precedes early Aegean bronze. Since the first information about copper dates since Catal Hüyük (mil VIII b.C.), since the beginning of mil. V b.C., we can speak about the copper metallurgy as a developed branch. (Discoveries – Hacilar, Can Hasan, Beycesultan) (60).

The main metal sources within Krivodol culture areal were the mining deposits from Bar and Maidanpek area, the one from Rudna Glave not having been used any longer during this period. There might have been other mining centres in Plakalnitsa reagion (Vratsa district) not yet discovered. At the beginning, the production of these centres was smaller and quantitatively far behind the one from Ai Bunar. Only after the fall of the mining centre from North Tracia it was possible for the centre Balkans metallurgy to develop.

The complex metal forms were in this region during late Eneolythic, the Pločnik type axes and speal heads, even though the area where they were discovered is not as strictly limited as the one of Vidra type axes (61).

It is possible that the mining technology used for the eneolythic wells from Rudna Glava (which is more advanced than the one from Vinča) to be identical with the one from the North Danube areas. The technical procedures for opening the vertical wells of these mines were restructured. There were identified the places specific for the blown routes of the sulphidic copper veins, then the field was cleared and the entrance hole was arranged. The wells caving was done on the natural course of the mining vein, simultaneously applying the heating and cooling technique of the ore. The latter was afterwards separated and grinned with the aid of bone and stone tools giving them an initial shape (62).

Based upon the analysis of the antler bone and silex tools from these wells, it is accepted the fact that the “weapons” and tools industry from late Neolytihic and the silex contemporary industry are two elements both depending upon the same technological level, this duality also corresponding to the copper primary metallurgy and mining industry. It seems to not have been an interruption between the early and late mine.

If the copper deposits mine method brings us closer to the progress noted at the antler and stone tools, obtaining complex copper pieces (ex. “arms” axes) need the use of an advanced copper treatment technology. Such a thing requires obtaining high temperatures thus linking to ceramic production and burning (63).

This new activity of the eneolythical population should not be looked at as the exclusive result of the evolution of only one tools category, but as a complex and with a wide range process that involves both the internal creative forces and the direct contact to the near cultured areas (including culture exchange activities) (64).

The spectral qualitative analysis of the chisel – axe from Cuptoare – Sfogea (Caras Severin county) shows that it has been realized through native copper re-melting, which filtered from the burning point to several layers in a side situated shape. The axe edge was farther from the burning point than the handle so there it was the place where the cleaner and healthier material arrived from the metallurgic point of view. Into the axe handle impure, limy and fragile material arrived and because of this, when hitting, a part of the handle separated (65).

From its four surfaces, two are plane and two are rounded at the end through impact. From the technological point of view, we can say that plane surfaces were on anvil block, while the curved ones were resulted through impact (66).

At the opposite end, especially in the corners, we notice a bottom splash resulted at the copper alteration of the form and welding through hot impact. The welding process was not complete which led to barbs separation when hitting (67).

From the processed data we can arrive at the conclusion that everything has been executed from native re-melted and forged copper with add up procedures, hot welding of plates cast on it or separately.
We can only state that the Eneolythical population from Salcuta knew and used copper constantly and tools and ornaments had a wide range, were frequent, being used by the members of the community in order to facilitate certain activities.

The presence of copper items – axes (in men graves), beads (in women and children graves) – in the necropolis from Draganesti – Olt, Ostrovul Corbului, Garlesti, accentuate the cultic feature of the items in discussion, especially since they do not seem to have been used. Their aim is to be a gift.
The ornaments show the concern for beauty of girls and women from Salcuta, also pointing an aesthetic side of the social and cultural groups.
Discovering new copper objects in Oltenia it is not something new, the cultural background from Salcuta overcoming the one in Vadastra (68), at least in the eastern part of the region.

From the copper tools categories found in the environment from Salcuta, only speals, chisells, plate axes and “cross arms” axes indicate the evolutionary and chronological models.
Copper needles of various types: simple, sharp at one or both ends, with one end bended in the shape of a curl, clasp headed plate or scroll, appear at the living levels from Salcuta in various evolution stages. Their section is square or circular, but there are also patterns with both sections along the rod.

Needles with square and round section are common pieces, confirmed in Salcuta second phase from “Magura Fetelor”, “Magura Cetate places from Vadastra (Olt) and third phase from Ostrovul Corbului (Mehedinti). “Sfogea”, Baile Herculane – “Pestera Hotilor” (Caras Severin) ovens; the ones with scroll are rare within Salcuta area, one item in Vadastra and other two at Draganesti – Olt – “Corboaica” – evolutionary phase Salcuta II.

However we have numerous analogies within the Gumelnita environment, both North and South Danube, in Karanova VI culture areal (69)

The scroll needles were found in Boian B tell – “Grădiştea Ulmilor” (70), Gumeltniţa (71) , Săruleşti (72) , Jilava (73), in all Gumeltniţa B1 levels (final stage). Both the needles from Vadastra and the one from Draganesti – Olt have a slightly curved rod end, feature noticed also within the near cultural environments both at scroll one and the simple ones, as it is the case of a piece from Gnilane place from a superior Krivodol level (74).

The only analogies we have for the category of needled with clasp headed plate at one end, for the item in Draganesti – Olt, are the ones found in the deposit from Boian B, where 4 pieces with a clasp head plate of approximately 3 cm were found, but also in a child’s grave from Gumelnita B1 phase (75)

A type of pieces rather frequently met in Salcuta houses are the awls. They have been confirmed since phase I by the evolution and continue to exist until the last phase. Typologically, there were identified the following groups:
- Square section: Draganesti – Olt (76), Verbicioara (77).- Round section: Salcuta (78)
Both types are confirmed also in Ostrovul Mare (79) (Mehedinti county), but unlike the others, they have one of the heads bended in the shape of a ear.

The axes – chisels have high main part, with rectangular section and the edge sides outside the main part of the piece. They belong to the high and heavy series and typologically resemble the Coteana and Gumelnita (80) alternatives. Typologically they also relate to copper plate axes with rectangular section used by the communities Cucuteni – Tripolie (81).

The second chisells category consists of the ones found at the levels Salcuta II from Almajel and Cerat and have the shape of “metallic cleats”. The section is rectangular, slightly increased in the middle and less broad at the ends. Through his metrical characteristics, the axe from Cuptoare – “Sfogea” belongs to chisels series and has the qualities of plate axes (phase Salcuta II – III). It has analogies at Pločnic, in the materials from Pestera Zlot, at the II level from Maliq (82), but also ay Farcasul de Sus – “Saliste” in the Boian V environment – Gumelnita “ (83) ((For the eneolithic environment from Bulgaria see the analogies from anexa Chisells Bulgaria)

As we have already presented, within the evolutionary environment of the culture in Salcuta, there were numerous “cross arms” axes belonging to Jaszlandany type with a series of sub-variants. In order to understand the moment when these pieces are used, the only clear and objective data are the certain stretigraphic realities. Unfortunately, outside the piece from Resca (Olt) found at the foot of the earth wave in evolutionary level Salcuta III, most of the objects of this type appeared associated with ceramic fragments specific to this period or isolated. Yet, representative it is the fact that this type of axe has not been confirmed within the environment from Gumelnita. Such a thing shows a clear fact, namely: at least some of Salcuta “classic” phases are newer than the ones of Gumelnita. It is a chronological reality explained through complex population movements with motion direction the Romanian space. From Northern Black Sea steppe a nomad population was heading towards the native eneolythical background, that is generically identified with the name of Cernavoda I.

The contacts with the cucutian groups are of proximity and less violent, but leading to reducing the cucutian areal and appearance of some larger localities (Trusesti, Traian, Habasesti – Moldova). The heading direction is continued towards south within the environment of Gumelnita culture which will be separated in two sectors (Dobrogea and Muntenia).

In Dobrogea there is a coexistence of cultures Cernavoda I and Gumelnita and not a disappearance of the latter. In Munteania, the new coming push Gumelnita culture towards West, achieving a contemporaneity between Salcuta I and Gumelnita B1, the latter continuing its existence within the mountain areas from Muntenia, central sector under the form of Bratesti aspect.

Salcuta culture, initially found in Oltenia and West Muntenia will spread, under Cernavoda I pressure, towards Banat, but also South Danube along with Gumelnita groups. In this new environment, the influences of late Vinča are strong (Vinča C – D) and will also be found in Salcuta materials.

The Bulgarian and ex-Yugoslavian research over this period have shown traces similar to North Danube Salcuta and in Macedonia – Suplevek – Bakarno – Gumno and in Albania (Maliq – phase II).

Not overriding the shapes and designs of Romanian eneolythic, unless some exceptions, the defining element for Salcuta – Bubang – Krivodol cultural complex consists of the technological development regarding copper mine and treatment. The basis is early eneolythical, with high metallurgical activity – Vinča – Pločnik, Vinča – Rast, Gredenica, partly Gumelnita, related to the mines from Rudna Glava and Ali Bunar.

The appearance of eneolythical in Carpathian – Balkan region and its development is a phenomenon that needs to be understood as a conjugation of a local evolution, with new southern impulses leading to profound cultural transformations. The main innovation within ceramic’s field – graphite painting (84) and the means of obtaining are closely related to copper metallurgy. Salcuta – Bubanj – Krivodol eneolythical complex perfectly affiliates itself with the period. Its evolution is not much different than the near ones; in exchange, its role as a receptor and transmitter of some cultural influences on wide spaces is decisive. They will adapt to the realities of the time, perpetuating traditions and accepting changes.

The Carpathian – Balkan area will make its mark as an independent centre along with Anatolia and Greece. Practically the intense activity from the late eneolythic predict the strong development of bronze metallurgy from the Carpathian – Danube Pontic space, where the copper area from Transilvania will distinguish itself as a first rang centre.
NOTES:

(1) After the eponymous settlement from Salcuta (Dolj district) where even since 1916 I. Andriesescu initiates systematic digs which he will resume in 1919 and 1920. In 1917 under German occupation, here digged and the archaeologist C. Shucharch, and the materials were taken to Berlin. The Eneolitic phases Salcuta I, II a, II b, II c, III were identified.

(2) In 1934, at Bubanj, A. Orsic – Slavetic begins his first researches, and the results are published in 1940. The levels II a, II b and II c present similitudes with the ones from Salcuta and Gnilane (Bulgaria).

(3) At the begining of the 20th century (1912 – 1913), R. Popov, in the article „Fouilles de la Grotte Moravitsa”, Buletin de la Societe Archeologique Bulgara III, between other prehistoric materials presents Krivodol relics, too. The researches will be then made at Okhol – Glava (Gnillane) and Krivodol. V. Mikov and B. Nikolov, in the 1940’s underline graphic stratums characteristics similar with those from Salcuta.

(4) The Carpathian Trumpet, 10, 1872, n.1010; 20 Aug.1872, p.2-3; idem, the Carpathian Trumpet, 14, 1875, 27 June.1876.

(5) The bulletin of the history section, Romanian Academy, 15, 1925, p.1.

(6) Al. Barcacila, Dacia, 1, 1924, p. 295, fig.264.

(7) V. Cristescu, DACIA, 3-4, 1927 – 1932, 1, p. 203; 223-224. The copper was found in little quantity, at the depth of 3 m., in level Salcuta. With some traces of slag, at „Magura Fetelor” appeared some pieces: two piercers, one in fragmental state, and the other, long of 9 cm (fig. 44/13); a curved top of a piece (fig. 44/16).
As for „Magura Cetate”, in level belonging to the culture Salcuta – Clasic phase, the copper gadgets are represented by two piercers, both similars with those from „Magura Fetelor”. They were found in the groove B and they have a 10 cm length. Another copper object shaped as a curved line, found in the groove B at –0,30m, has both extremities sharp, and the edges are plane. In the same trench was discovered a copper ring (fig. 64/19) made of a thin thread of copper. (diameter = 2 cm).

(8) D. Berciu, Prehistoric Archeology of Oltenia, 1939, p. 66 – 67; 80 – 85, mentions discoveries at Hinova, Closani, Salcia, Vela, Cornu (Mehedinti), Maglavit, Terpezita, Cotofeni (Dolj), Frasinelul de Padure, Orlea, Celei (Olt), Severin – „castrul Drobeta” and the west part of the city, Carna, Motatei, Craiova, Orodel (Dolj).

(9) Idem, the copper axes with two opposite arms – tipology and origin Apulum, I 1939 – 1942, p. 39 – 71. The ax from Halanga (Mehedinti) is integrated by the author in the Ariusd version and some analogies for it are found at Ariusd, Bodoc, Subcetate, Golesti, Brasov (Transilvania). Alexandru Vulpe, in „Die Axte und Beile”, tab. 23/169 attributes it to the Petresti version.
The axes from Oltenia (12 samples) from Severin (2) Motatei (Dolj – 3), Cotovenii de Jos (Dolj – 2), Carna (1), Craiova (Dolj – 3) and Orodel (1) are integrated to the Decea Muresului serie, and D. Berciu finds analogies for those in Transilvania (24), Banat (5), Muntenia – Catina locality (Buzau), but in Serbia (Slatina, Balakonje, Belgrad, Varset), too, Bulgaria (Krem, Bukovitz, Trambes, Plovdiv – see A.M. Tallgren, EuroAsia , II, 173), Bosnia, Dalmatia.
It seems that an ax from Motatei and the one from Drobeta belongs to the Bradu version; the one from Cosoveni – Tarnavita version, Cotofenii din Dos – Petresti version.

(10) N. Plopsor, Vl. Dumitrescu, N. Gostar, S.C.I.V., 2, 1951, 1, P. 267 – 277.

(11) D. Berciu, and his colaboratores, S.C.I.V. 1, 1951, P.236. In the characteristiclevels levels of the phases II and III appeared some copper awls with the handles made of bone, which had a rectangular or round section, needles without eyes (p.236). A hook was made from a thick thread of copper with a four side section. This has a recurved shape to create a curl (lock) which ties the hook’s thread of the rod. Analogies are at Vadastra too, „Magura Cetate”, V. Cristescu, op. cit. fig. 64/20.

(12) D. Berciu, S. Morintz, S.C.I.V. 3, 1952, p. 167, idem, Contributions to the Neolithic problems in Romania from the newest researches perspective, 1961, p. .237. Different kinds of gadgets made of copper are published: chisels: in L1, Salcuta phase III, trench 1b , -0,60 m, two pieces (fig. 70 and 71) have been found on the floor of the settlement. These reproduce the same kind of gadget. High body, with rectangular section, and the edge has the angles outside the body of the chisel. Dimensions: 1) L=0,14 m, thickness –0,015 m: weight –330 g. It is not used.

(13) C. Mateescu, M.C.A. 6, 1959; idem M.C.A., 7, 1961, p.60; idem M.C.A., 9, 1970, p. 71 – 71. In the level belonging to Salcuta culture which contains a copper needle (fig.6/3) like the gulmenitene ones.

(14) Paper presented by D. Galbenu at the Craiova Museum Session in 1969. The author was mentioning 4 chisels with trapesium shape, long, found in the ruins of a settlement. Salcuta phase III.

(15) P. Roman, Strukturanderungen des Endaneolithikums im Donau, Carpaten Raum, DACIA, XV, 1971; idem. About the history of the graphic stratum researches of some settlements from Ostrovul Corbului, S.C.I.V.A., 38, 4, p. 335.P.Roman;A. Opritescu, Etnocultural interferences from the Indoeuropenisation period reflected in the eneolithycal cemetary from Ostrovul Corbului, the Tharaco-Dracyc, X, 1-2, 1985; M. Simon, The Salauthean setting from Ostrovul Corbului, Mehedinti county, S.C.I.V.A. 40,2,1989.

(16) E. Comsa, Consideration concernant l’utilisation du cuivie a l’epoque neolithique, DACIA, xxv, 1981; C. Moisil, B.C.M.I., 4, 1911, p. 85, fig.1. The axes are dated phase III Salcuta and they belong to Tarnavita variant. S. Marinescu-Balcu identified, based on a wave of ground of one Salcuta III de Rasca setting, this axe with arms in cross.

(17) O. Toropu, R.M. 2, 1965, p. 167 publishes an axe with the arms in cross, the Orsova variant.

(18) E. Tudor, Eneolithycal copper axes from the National Antiquities Museum’s collection, S.C.I.V., 23,1,1972, p. 27. Jaszlandany type axe with arms „in cross”, the Petresti variant. It was accidentally discovered in 1946. Its surface has a rough aspect. The vertical edge is a little taken down. The gloving hole is equiped in both superior and inferior sides with a tube. On the inferior side of the piece, on a side and another of the gloving tube, on the longitudinal axle, there are two aldevation marks of a circular form. The section of the arm with a vertical edge is of an oval form. The dimensions of the piece: L=20,5 cm, from which the arm with a vertical edge has 8,5 cm and the one with an orizontal edge has 9 cm. The width of the certical edge is 3,5 cm, and the one of the horizontal’s edge is 4,9 cm. The tube’s diameter is 2,9 cm, and its weight is 0,545 kg.

(19) Al. Vulpe, Die Axte und Beile in Rumanien, PBF, 1975, p. 42n. 168, pl 22/168 and n. 169, pl. 23/169 – Petresti variant axes.

(20) A. Dumitrescu, Gh. Manea, a copper axe discovered at Dobriceni, Valcea county, S.C.I.V.A.1978, XXIX,3,P. 433 – it inframes in the Bradu variant.
Completion at 20) note: the edges are sharp. The gloving hole has in its superior side a short tube. Dimensions: L=0,26 cm. The arm of the horizontal edge has 58 mm, and the vertical arm has 46 mm. The gloving tube’s diameter is of 3,8 cm, and its weight is 920 g.

(21) E. Comsa, Considerations ….. DACIA, XXV, apud. D. Tudor, A.O.., 1934, p. 348 – axe with arms in cross, the Bradu variant.

(22) There are remarked the syntheses realised by Al. Vulpe Cu privire la cronologia relativa a topoarelor de arama cu bratele in cruce, S.C.I.V., 4, 15, 1964, p. 461; idem, Inceputurile metalurgiei in spatiul carpato-dunarean, S.C.I.V, 24, 2, 1973, P. 217, Kupprezeit in Transilvanien, Apulum, VII, 1968, p. 102-106; E. Comsa, Unele date privind inceputul folosirii aramei in neoliticul Romaniei, In memoriam „C. Daicoviciu” Cluj, 1974, p.73-79, idem, L’utilisation de cuivre par le communities de la culture Gumelnita du territoire roumain, in Studia Prehistorica, Sofia, 1-2. 1976, p. 68-79; idem, Cateva probleme referitoare la metalurgia aramei in timpul neoliticului tarziu in Romania, M.N., 7, 1983, P. 17-30 and others.

(23) In the Salcuta culture’s areal the Jaszlandany type has spread, with its variant, Tarnaviza, Orsova, Petresti and Bradu, well represented.
It seems that, only in Romania are attested aproximatively 300 axes with the arms in cross, Jaszlandany type. This type is represented by 6 variants determined especially by the arm’s shape, transversal comparing with the gloving hole’s zone. All these variants have in common the presence of a ring-shaped muff in the interior side of the gloving tube and of the organic reliefation of its superior side.
The spreading areal of this type is very large. Big concentrations are observed in the Central Tansilvania, the North-Eastern Serbia,the Bulgaria North-West, the Portile de Fier zone and in North-Eastern Hungary.
The Dubova and Orsova variant is met in Banat and in the Western Oltenia. The Tarnavita variant appears in the western Transilvania, the Petresti-Transilvania variant and the North-Eastern Hungary, and the Bradu variant in the Eastern Transilvania and in Moldavia.

(24) Such pieces were discovered in the „Magura Fetelor” Vadastra setting, but in the „Corboaica” Draganesti-Olt point too.

(25) M. Simon, op-cit., p. 141; D. Berciu and his collaborators, op-cit. p. 236.

(26) M. Nica, Cercetari in tell-ul de la Draganesti-Olt, in Cercetari arheologice in aria nord-tracica, 1995, p. 10-19; idem, Tell-ul eneolitic gumelniteano-salcutean de la Draganesti-Olt, the „Corboaica” point, Oltenia I, P. 5-22.

(27) Idem, p.18

(28) V. Cristescu speaks about a piece discovered in the „Magura Cetate” Vadastra (Olt) setting, which might be a „temple ring” realised from a copper wire with a circular surface and overlapped ends. Op-cit,p. 224, fig. 64/19.

(29) C. Mateescu, M.C.A., 1959, 5,p. 70 presents pearls found in the Salcuthean level from „Magura Fetelor” Vadastra.

(30) It has similitudes in the Cascioarele (Gh. Stefan, DACIA, 21, 1925, p. 196, fig.49/13) and Tangaru (Berciu, Arheologia ….. , p.67) settings from the Gumelnita’s culture medium.
The caused blade could serv at shaving and has a lenght of 0,10 cm. It presents a curved side, and another right side. It has a hook at one of the edges, which was destined for fixing in a handle. Here it was also found a small chisel, with a rectangular surface, whith a lenght of 0,13 cm.

(31) The axes from the Jaszlandany type are, in the Banat and Oltenia zones, far enough from the point of maximum intensity of their presence (probable even in a periferical zone), they being found also in 27 points in North West of Bulgaria (Krivodol culture) and partially in towards the seaside zone (Karanovo VI and Varna culture), without being in a clear stratigraphic context (see anex. Axes Jaszlandany in Eeneolithic Bulgaria; the pieces will be grouped acording with the subvariants of Jaszlandany type from Romania).
They are present in a final phase of Salcuta culture – the IIIrd phase – and certainly, they can offer the routes of some imports of cultural goods on large areas. It is known that, just in this evolutionary moment, the Salcuthean communities and the areal which they dominated, had the role of a filter between the Balcanical zone – the Vardar – Morava passage – and the Transilvanian zone – the Timis – Cerna passage.

(32) M. Butoi, T. Zorzoliu, Cercetari cu caracter de de salvare in asezarea neolitica de la Draganesti-Olt, M.C.A., 1992, p. 77. In the IIIrd section, at – 1,20m depth, in the Salcuta level, was found a awl sharpened oblong at an edge.

(33) D. Berciu, Contributions …. p.236, Copper awes appeared in a number of five copies (fig. 72/1-5).
1) Salcuta level I; 2,60m, L= 0,08m, square section, short sharp top, thickness 0,025.
2) Salcuta level IIa; Lenght = 0,134m, round section on the whole lenght (fig.72/3) long top and round extremity
3) Salcuta level IIb – fragmentary awl with a round section to the top and square section to the opposite extremity L= 0,07m.
4) A-B section from the defence groove; a complete awl. Salcuta II b phase, round section on 2/3 of the surface and square on the last third part (fig. 72/5) L= 0,094 m.
5) II c level – L – 0,063, round section , the piece is folded.

(34) I. Stanga, Preliminary Report of archaeological research The Big Islet, km. Fluvial 876, II Portile de Fier, 1980 company, Drobeta, V, 1982

(35) D. Galbenu. The setting of type Salcuta from Almajel, C.A., VI, 1983,p.144.

(36) A. Radu, Salcuta Culture in Banat 1999 p. 81, pl. 18/1. The 2 size of the piece: L=0,26cm the breadth of the blade: 3,2cm, the breadth of the nape=1,6cm; weight=220g.

(37) A. Oprinescu, A copper axe belonging to Salcuta culture. Banatica, XIII, 1995.

(38) I. Stanga, Axe with folded arms from the collection of the Museum in the Portile de Fier Region Drobeta, IV, 1982, p.190. The inventory Number is I – 5435. The sizes of the piece are L= 0, 26 cm, the diameter of the horizontal blade 4,5 cm, and that of the glove hole 0,4 cm.

(39) Discoveries of type Jaszlandany axes , were also made at Simian, Ostrovul Corbului, „Botul Cliucului”, Ostrovul Mare. The piece has analogies at Resca (Olt).

(40) M. Simon, op.cit., p.114. Two fragmentary copper needles belonging to the phase Salcuta IIc were found. The former was discovered on the trading level of the L1 dwelling and it has round section , and the latter belongs to the third level and has a round section.

(41) M. Nica, Researchers ……, p. 17-18, M Butoi, T Zorzoliu, op. cit. p. 75 In the campaign in 1982 they found a needle with a double spiral at its edge in the last level and in the first section at 150 m, a needlewith a rhombical board at its edge.

(42) A. Radu, op.cit. p. 81, pl. 18/2-7.

(43) P. Roman, Strukturanderungen …… , p. 60, pl. 17/3.

(44) I Stanga, Raport preliminar …. P. 184, fig. 8/5.

(45) Ibidem p. 185. It seems that one of the reel has more concentric layers with radially in the breach. (fig. 8/3,4).

(46) M.Nica,Researches….,p.12,figure 1/ 2,3.The size of the piece in cause are 7/ 5/4cm.

(47). P.Roman,A.D.Opritescu,op.cit.,p.14,fig.9/5.

(48) Ibidem,p.18,fig.14/7.

(49) .M.Nica,Eneolithic Necropolis of Garlesti-Dolj,A.O.,sn.,VIII,1993,p.7,fig.2/15,16.

(50) Discovery from 1994 , at the depth of 1,50m,on the slope of the hill wich is on the right side of of the highway entering the village at about 200 m. west towards the church.The weight-o,875 kg.,length-o,230m.The piece is presented by P.Govora, A prehistory of North-East Oltenia,1995,p.15.

(51) Discovery of the year 1978 in the point ,, Plutonier,, at 2,30 m. Weight 0,747g.,Length-0,219m.The axe is well preserved and initially has a green colour which was removed by the discoverer who also polished the surfaces of the both edges bits.The pattern has a longitudinal profile lightly cuved toward the infeior side.The gloved tube has a ring-shaped sleeve ,which is emphasized in the superior part. The diameter of the glove hole is of 0,3cm.It is pointed out by P.Govora,S.C.I.V.,34,3,1983,p.287.

(52) In the point ,, Treime ,, with the occasion when diggining certain wells, they found a level of Salcuta living which had a thickness of about 3 m. An axe of Jaszlandany type which had crossways . It had a weight of 0,250 kg.The piece is published by P. Govora,Thraco-Dacica,1-2,1983,p.85.

(53) Richard Petrovszky , Contributions to the archeological repertory catalogue of th places from paleolithic to the V B.C. century, Banatica,IV,1977,p.444

(54) It was found in the point ,, Gruiul Lupului ,, in 1960.The piece is still keeping its greenish colour and weights 0,802kg. It has short arms having 0,18m. length.P.Govora, New copper axes from the North-East of Oltenia (II),S.C.I.V.A.,34,3,1983, p.287.

(55) . D.Berciu,The copper axes ….,p.44.The author mentions another earth miniature with the same from and size,in the Museum fur Var-und Fruhgeschichte from Berlin,Hall II,class case 8,as proceeding from Transilvania.

(56) .E.Comsa,Considerations….,p.340 mentions the fact that some samples of slag and copper mineral by C. Mateescu from Baia de Arama region.The analyses made at the Institute of Oil, Gase and Geology from Bucharest show a complex composition of those ores that contain apreciables quantites of Zn, Co, Ti, Ga, Mn, Al, Si, Fe and Pb or Ni

(57) . N.D. Spineanu, Geografical Dictionary Of Mehedinti district, Bucharest 1994, p.101

(58) Ghe Topan, Gh Lazarovici , A Balint, About the metalographic analysis of some axes in AMN, 33, 1996, p. 642

(59) E. Comsa stated in 1981, the fact that at Salcuta, were found 12 flat axes – III phase of evolution, but we don’t know yet their image. We must specify that D. Berciu, in „Contributions” 1961, when he presents the material discovered at Salcuta, he doesn’t speak only about the chisels, of which analyses bulletin was realized from „Prospections enterprise” Bucharest (1991; no 563). It seems that those objects have copper in percentage of 99.46% (fig. 77/1 – weight 0,330 g) and 99.57% (fig. 71/2 – weight 0,480 g)
The results of some analysis on objects from Salcuta environment realised by S. Junghans, E Sangmeister, M. Schroeder, Kupter und Bronze in der fruhen Metallzeit Europas. Katalog der Analysen, Berlin, 1968. It is about a roll – level IIb Salcuta – analyses no 8632; a flat axe – Salcuta III – analyses no 8673; 2 flat axes from 12 mentioned by E. Comsa – Salcuta III- analyses no 8673; a roll from Salcuta II – analyses 8626 – with traces Ag, Ni, Fe; a roll from Salcuta – IIb - no 8634 with light traces of Ni. Those authors don’t present other comments

(60) B. Jovanovic, Technologie miniere de l’eneolithique ancien central – balcanique, Starinar, XXIII, 1971, p. 14

(61) H. Todorova, The neolitic, eneolitic and transitional period in Bulgarian Prehistory, Prehistoric Bulgaria, 1995, p.88

(62 ) B. Jovnavic, op.cit, p.12

(63) The Vadastra type of vessels were burnt at a temperature of about 700ºC, and the ones painted with grafit, from Gumelnita culture at 1050º. The separation of copper from native ore is made at 1085ºC.

(64) The role of itinerant handicraftsman, for the begining period mustn’t be missed aut of view, at least for producing the complex objects – like the case of the Jaszlandany type of axes, but it mustn’t be reliefied the fact that simple pieces , made by hammer wrought they could be produced direct from the establishment, in a like small „workshop”. Such locations existed in the eneolithic important establishments, a thing proved by a such establishment from Hotnica (Bulgaria – N Angelov, Izvestia Institut, 18,1952,p38) where there were produced figures of bone. This thing oferes us the possibility to supose the existence of a social group of individual who mastered the extraction tehniques as well as the production of new tools and had a distinct place in the community.
It isn’t about the social stratification, but only about a special status that certain persons, gifted with diverse qualities”artists”, quacks, and producers of copper and silex tools.
The workshops of producing silex tools were already certified and the unidentification of the ones where there, were produced copper tools in Salcuta environment, mustn’t make us conclude they didn’t exist. E. Comasa, in an article from DACIA, IX, 1965,p71 was speaking about traces that prove the local process of copper in Gumelnita-Karanovo VI, culture environment and also at Vidra (Romania) and Ruse (Bulgaria). The much too bigger number of copper pieces speaks by himself.

(65) Gh. Topan, Gh Lazarovici, A Balint. Op. cit p, 641

(66) ibidem, p. 640

(67) ibidem p. 642

(68) Copper objects appear in the neolithic Oltenia from the Vinca phases B2 or immediatelly after (E. Comsa, In memoriam „C. Daicoviciu” 1974, p 78, presents in location B from Verbicioaia, in the ruins of a house a „angling rod made of copper wire”) and Vadastra phase II (V. Cristescu , op cit. p. 224 – pearls, hooks, needles, „Magura Cetate”, C. Mateescu, M.C.A., V, 1959, p70 „Magura Fetelor”). In the east of Oltenia the origins of Salcuta comunities problem is complex and appears as a mixture of some Boian V-Gumelnita elements, Vadastra, everything under the presion of some Cernavoda I elements.

(69) In the final eneolithic environment from N-E Bulgaria, needles with volute are discovered at Ruse, Nevski, Zavet, Gabarevo, V. Mikov, Godisnik –Sofia, IV, 1922-1925, fig 49/a; idem , V, 1926-1931, fig 31/a-g; similar, Izvestia Institut, XXIV, 1961, fig 24/f;g. The pieces reffered to were recuperated from similar levels of Gumelnita culture.

(70) V.Cristescu,The prehistorian watering places from the Boian Lake,DACIA,1925,p.276-303.The storeroom contains 31 copper needles.

(71) E.Comsa,Some discovered the copper needles in the area of Gumelnita civilisation,DACIA,IX,1965,p.364.The discovery was made in 1931.

(72) Ibidem,p.365.

(73) Ibidem p.366.Discovery from the year 1929.

(74) N.Petkov,Izvestia Institut,XVIII,1950,p.164.

(75) E.Comsa,Reason from the funeral ritual of the civilisation of Gumelnitsa. DACIA,IV,1960,p.9-10.It is next to a needle with volute

(76) M.Butoi,T,Zorzoliu,op.cit.,p.77.

(77) D.Berciu,E.Comsa,op.cit.p.235.

(78) D.Berciu,Contributions….,p.236.

(79) I.Stanga,Preliminary report…,p.8,fig.1-2

(80) Al Vulpe,The beginning of the mettalurgy…,S.C.I.V.,24,4,1973,p.221.

(81) Vl.Dumitrescu,Problems regarding the parallelism of some inherited cultures,S.C.I.V.,27,3,1976,P.357.

(82) A.Radu,Salcuta culture in Banat,1999;N.Tasic,Slotsko Pecina, pre-historian place with more births, in Prehistorian and Protohistorian ages in Yugoslavia,Research and Results,Beograd,1971,p.196.

(83) M.Nica,Research….,,p.1995,fig.15/7.

(84) In the Balkano-Carpathian area, the phenomenon of writing pottery makes its appearance at the level of Marita III(IV)-Boian IV- Karanovo V cultures and it develops in the Gumelnitsa - Karanovo VI – Kodjadermen area.

2007-01-10T02:34:00.000-08:00

2007-01-10T02:07:00.000-08:00

EVOLUTII CULTURALE IN NEOLITICUL TÂRZIU DIN OLTENIA .
CONTRIBUTII

Drd. CĂTĂLIN NICOLAE PĂTROI

Într-un teritoriu în care influenţele, în perioada neolitică, au venit cu precădere din sudul Dunării, dinspre lumea egeeo-anatoliană şi,de cele mai multe ori calitatea lor a putut fi observată direct, la începutul eneoliticului apar semne ale unor apropiate schimbări.Elementele directoare ce anunţă noile realităţi sunt observate în special în domeniul ceramicii, atât din punct de vedere al calităţii materialului folosit, cât şi al restrângerii gamei de forme şi a modelelor decorative.

Oltenia, destul de întinsă şi cu un teritoriu în care tipurile de relief sunt variate, iar bazinul hidrografic consistent, înregistrează în perioada neoliticului dezvoltat o coloratură culturală complexă. În partea de vest a provinciei, în stînga Jiului şi până în zona Cazanelor Dunării, îşi continuă existenţa comunităţile culturale Vinča, aflate în faza evolutivă B , situaţie identificată în aşezările de la Băile Heculane-,,Peştera Hoţilor,,(1) (Caraş Severin),Ostrovul Corbului(2), Ostrovul Şimian(3), Almăjel (4)(judeţul Mehedinţi)Gârleşti-Gherceşti(5), Şimnic(6), Cârcea (7)(judeţul Dolj).

Căile şi momentul pătrunderii acestor comunităţi în Oltenia nu diferă de cele ale înaintării în zona de N-E a Serbiei.Dacă în primă fază au locuit în colibe,în cea de-a doua şi-au construit locuinţe de suprafaţă. Activităţile cotidiene au fost realizate cu unelte din silex de dimensiuni mijlocii(faza II),dălţi şi topoare din piatră,râşniţe,unelte de os-corn(mai numeroase în ostroavele Dunării).Ceramica este cenuşiu-neagră sau brun-neagră, deosebindu-se trei tipuri- de uz comun(8), bună(9) şi din pastă fină(10). Din punct de vedere al decorului întâlnim alveole plasate sub buza vasului, butonii mici aplicaţi în zona marginii(faza I-ceramica de uz comun),canelurile, pliseurile aşezate în partea superioară a vaselor(ceramica bună)(11).Plastica este slab reprezentată(12) .

În toate aceste puncte , nivelele de locuire Vinča sunt suprapuse de vestigii aparţinând culturii eneolitice Sălcuţa.

Pentru zona estică a Olteniei, de o parte şi de alta a râului Olt, situaţia este foarte complexă.Cercetările sistematice au adus în atenţia specialiştilor secvenţe stratigrafice diferite.

La Vădastra(13) , în punctele ,,Măgura Fetelor,, şi ,,Dealul Cişmelei,, nivelele aparţinând culturii Vădastra, fazele evolutive I si II, sunt suprapuse de o locuire a comunităţilor Sălcuţa.Aceaşi situaţie este întâlnită de M.Butoi la Găneasa(14) (judeţul Olt).Şi această aşezare ocupă un platou înalt,uşor de apărat, cu pante abrupte spre N şi E şi flancată de pârâul Corneş.

La Dobrosloveni (15) (judţul Olt) secvenţa stratigrafică relevă următoarea situaţie:Criş,Boian şi Sălcuţa, realitate prezentă şi în aşezarea de la Mărunţei(16) (judeţul Olt).

În unele din studiile (17) sale M.Nica vorbeşte de o secvenţă stratigrafică Boian V-Gumelniţa I evidenţiată în unele aşezări din dreapta şi stânga Oltului:Fărcaşu de Sus(18) , Reşca ,,Cetate,, (judeţul Olt),Dăneasa,Zănoaga (judeţul Dolj)-în stânga Oltului, Dobreşti ,, Valea Sărtăluiului,, Cârcea ,,Viaduct,,(în Valea Jiului)(19) , şi Hotărani(judeţul Olt)(20) .

O altă situaţie stratigrafică din zona râului Olt, prezentă la Romula ,,Dealul Morii,, (21) arată succesiunea culturală Vinča, Dudeşti, Gumelniţa şi Sălcuţa, secvenţă confirmată de cercetările de la Drăgăneşti Olt ,,Corboaica,, unde întâlnim culturile Gumelniţa B1 şi Sălcuţa (22).

Evoluţia culturii Vădastra este destul de rapidă în neoliticul dezvoltat.Dacă în primă fază Vădastra I , populaţiile acestea au ocupat S-E Olteniei şi realizaseră pătrunderi în V Munteniei(23) , în etapele fazei Vădastra II arealul său este restrâns la zona dintre Jiu şi Olt (24). Fondul pe care se formează este cel Dudeşti (25), având influenţe dinspre zona sudică(Kaloianoveţ) şi dinspre est, din areal Boian.

Între spaţiul cuprins de cultura Vădastra şi cultura Vinca B, pe malul Jiului Inferior şi pe un teritoriu din sudul Dunării, mai persistă încă elemente Dudeşti.Aşezările de la Padea şi Leu(judeţul Dolj) sunt o dovadă în acest sens, fapt confirmat şi de locuirile de la Romula(judeţul Olt) şi Cârcea ,,Viaduct,, unde noile populaţii Gumelniţa se aşează în vechile vetre de locuire ale culturii Dudeşti.

Realitatea culturală de tip Dudeşti-Vădastra, din zona nordică a Olteniei, sesizată în aşezările Slatina ,,Crişan,, şi Piatra-sat ,,Nucet,, , conţine şi unele fragmente de tip Boian – Bolintineanu- asociate cu fragmente de tip linear.Astfel se explică prezanţa unor pahare cu motive canelate şi fragmente excizate tipice Bolintineanu în faza Vădastra I de la Fărcaşul de Sus (26) .

Finalul culturii Vădastra anunţă noi schimbări etnice în zona estică a Olteniei.Noile aporturi culturale vin din zona de vest a Munteniei şi poartă amprenta comunităţilor Boian, fapt deja constatat în numeroase puncte.Această infuzie de noi populaţii în zona Oltului poate fi pusă,în parte,pe seama condiţiilor create de intensificarea cultivării plantelor şi creşterii animalelor, dar şi pe mărirea numărului de indivizi din cadrul comunităţilor,fapt ce a determinat o extensie a acestora spre zona Olteniei.

Mişcările populaţiilor Boian V sunt urmate de noi pătrunderi de grupuri înrudite cu acestea şi anume, Gumelniţa B1, aflate în fază finală şi originare din zona Munteniei.

Reprezentativă pentru această analiză este aşezarea de la Drăgăneşti Olt ,,Corboaica,,;atât din punct de vedere startigrafic, cât şi al evoluţiei ceramicii descoperite în cele 10 nivele de locuire, ea se apropie mai ales de situaţiile întâlnite în tell-urile din Muntenia.Dintr-o prezentare mai puţin detaliată a ceramicii se vor putea observa caracteristicile tipic gumelniţene ale acesteia, iar asemănările merg până la identitate , în unele cazuri, cu o parte a ceramicii culturii Sălcuţa.

Vasele piriforme cu gât scurt si umăr proeminent sunt frecvente la Căscioarele, Hârşova, Jilava si mai rar la Săcuţa.

Vasul askos găsit in nivelul IIa Sălcuţa are analogii la Jilava şi Căscioarele.

Ceea ce apropie cel mai mult ceramica de la Drăgăneşti Olt cu cea din aşezările gumelniţene este tehnica de ornamentare si motivistica folosită pe aceleaşi forme de vase.

Ornamentul canelat, de tradiţie Boian, mai puţin cunoscut pe ceramica din aria Gumelniţa, este frecvent in ultimul nivel de locuire de la Drăgăneşti Olt, unde s-au găsit vase bitronconice mici, ornamentate cu caneluri dispuse orizontal pe buza vasului.Un alt vas, decorat cu şiruri de arcade incizate, având spaţiul dintre ele decorat cu puncte împunse, prezintă acelaşi décor ca pe două vase de la Sălcuţa.

Vasele acoperite cu decor pe o bună parte din suprafaţa constitue o particularitate pentru cultura Gumelniţa, în schimb in aşezările culturii eneolitice Sălcuţa si mai rar in cele ale grupei Bubanj(Serbia de NE) (27) , motivul canelat si incizat în stilul arcadelor se întalneşte mai des.

Motivele de linii incizate, ce cuprind întreaga suprafaţă a vasului, reprezintă o continuitate din nivelul Boian V-Gumelniţa A1.În nivelul mijlociu, corespunzător fazei Gumelniţa B1, vasele bitronconice sunt ornamentate pe umăr cu motive în formă de labirint, spirală sau linii şi sunt asemănătoare cu cele de la Căscioarele, Gumelniţa, Sălcuţa şi Verbicioara.Liniile incizate în zig-zag sunt prezente şi la Sărata Monteoru, iar impresiunile făcute cu unghia sau degetul amintesc de vechi tradiţii Criş şi sunt frecvente în aşezările gumelniţene dar şi în cele de tip Sălcuţa.

Micile triunghiuri obţinute prin împunsături ,pe întreaga suprafaţă sau pe umăr, sunt de tradiţie Boian V si Gumelniţa si apar şi la Vădastra.

Ceramica cu grafit, prezentă consistent în arealul culturii Gumelniţa, este destul de rară în spaţiul complexului Sălcuţa-Bubanj-Krivodol.Motivul ,,dinţilor de lup,, pictaţi cu grafit pe gâtul unei ceşti ce aparţine culturii Gumelniţa este identic cu inciziile, în aceeaşi formă, de la Ostrovul Corbului (28) şi Hissar(lângă Suva Reca-Metohoia) (29) .De asemenea , decorul tablei de şah, combinat cu cel linear, este tipic gumelniţean.Majoritatea decorurilor imprimate din fazele timpurii Sălcuţa îşi au originile în tehnica ornamentării cu pieptenele.

Cele prezentate nu fac decât sa întărească ideea că aşezările eneolitice din vestul Munteniei si cele dintre Jiu şi Olt cunosc elemente caracteristice începând cu nivelul neoliticBoian V si Vădastra.Particularizaţi prin ceramică , purtătorii culturii Vădastra (30) se pare ca au participat şi ei într-o mică măsură la mixtura etnică ce va duce, prin Gumelniţa B1, la apariţia culturii Sălcuţa.Un lucru este clar- Gumelniţa şi Sălcuţa s-au extins cu o oarecare întarziere peste fosta arie Vădastra şi astfel s-au putut influenţa reciproc.

În Bazinul Inferior al Oltului, procesul de trecere spre eneolitic este timpuriu şi activ, faza Boian V fiind succesoarea culturii Vădastra.Aşezările din jurul oraşului Slatina-Ulmi, Stejaru, Ipoteşti ,,La Conac,, şi ,,Milcov,, - confirmă acest fapt.

Ce a determinat deplasarea populaţiilor Gumelniţa spre zona de est a Olteniei?Există dovezi care să ateste prezenţe străine deosebite faţa de modelele autohtone deja consacrate?

La Vădastra, în timpul săpăturilor din 1926, au fost găsite 4 fragmente de vase de tip Cucuteni C decorate cu butoni realizaţi in stil ,,au repoussé,, ,două fragmente erau din acelaşi vas, fiind decorate cu şnurul înfăşurat şi având striuri pictate.Un alt fragment conţinea scoica pisată folosită ca degresant,decorul constând în impresiuni realizate cu şnurul răsucit şi înfăşurat (31) . Fragmente ceramice de tip C, asemănătoare celor din aşezările aparţinând perioadei Cucuteni A-B de la Corlăţel şi Traian, au fost găsite în culturile Gumelniţa şi Sălcuţa.

În punctul ,,Piscul Cornişorului ,, de la Sălcuţa (32) , a fost descoperit un fragment ceramic decorat cu pictură identică celei de la Corlăţel.

O specie întalnită mai rar începe să-şi facă simţită prezentă şi în aşezarea de Drăgăneşti Olt (33)începând cu nivelul mijlociu ce aparţine fazei Gumelniţa B1.Este vorba de fragmente ceramice ornamentate cu pieptenele, tehnică de origine răsăriteană ,ce are analogii în culturile Cucuteni, Gumelniţa şi Sălcuţa.Imprimarea va fi folosită în decorarea vaselor cu umăr proeminent, fie prin şiruri de puncte combinate în mod variat, fie prin scrijelirea suprafeţelor exterioare a vaselor de dimensiuni mari.Originea acestor decoraţiuni o întâlnim în tehnica ornamentării cu pieptenele.

La Ostrovul Corbului (34) (Mehedinţi), punctul ,,Cliuci,, noutatea în domeniul ceramicii şi a degresantului o reprezintă folosirea scoicii pisate şi a cioburilor sfărâmate în amestec cu scoica pisată.În prima situaţie, din primul nivel sunt trei fragmente, în cel de-al doilea opt, iar în al treilea 52, din care 10 în amestec cu pietricele şi nisip.Pentru cea de-a doua situaţie sunt sesizate 14 apariţii.În cel de-al treilea nivel, unde predomină ceramica de uz comun şi bună,degresantul des întâlnit este scoica pisată în amestec cu nisip cu bobul mare.Repartiţia aceasta arată că cele trei nivele distincte de la Ostrovul Corbului formează două etape.Primul şi al doilea nivel formează o etapă, iar cel de al treilea nivel reprezintă o altă etapă strâns legată de cea anterioară.

Raportat la aşezarea de la ,,Piscul Cornişorului,, unde primele fragmente apar sporadic începand cu faza IIb şi la faptul că în faza III de la Sălcuţa scoica pisată, folosită ca degresant şi nisipul grosier apar în cantitate mică, se poate presupune că locuirea sălcuţeană de la Ostrovul Corbului işi începe existenţa de la nivel Salcuta III.

Tot aici, în punctul ,,Botul Cliuciului,, din zona km. fluvial 911(sector A) (35) , au fost identificate 53 de morminte de inhumaţie, din perioada eneolitică , din totalul celor 63.Doar 49 de morminte eneolitice sunt bine conservate, 32 prezentând defuncţii aşezaţi pe partea stânga si şase cu defuncţii aşezaţi pe partea dreaptă.Mormântul 27 este dublu, iar mormântul 58 aparţine de mormântul 59 ,unde defunctul este întins pe spate, cu picioarele ridicate.(M58 pare de femeie, iar M59 de bărbat).La N de M59, în imediata apropiere, se afla M62.Defunctul era aşezat în poziţie chircit pe stânga, în zona capului găsindu-se trei vase unul în altul.

Se pare că M 59 şi M63 sunt ale unor indivizi aparţinând culturii Sălcuţa şi au analogii în necropola de la Goljamo Delcevo (36) .

Mormântul M 37 aparţine unui matur a cărui groapă perforează nivelul Sălcuţa şi are în interior o strachină ce are ca degresant scoici pisate.Orientarea acestuia este vest-est, la fel ca şi a celor două morminte M38 (37) si M45 (38) .

Locuirea din punctul ,,Coasta Bisericii,, de la Brăteşti, cercetată de E.Tudor, prezintă o situaţie ce arată un nou aspect etnic în zona deluroasă din nordul Munteniei.

Pasta ceramicii conţine predominant nisip si pietricele, iar tratarea suprafeţei vaselor prezintă analogii la Tangâru şi în faza III de la Sălcuţa.

Castronul cu marginea relativ înaltă, înclinată spre interior, având pe umăr proeminenţe neperforate sau perforate vertical, are analogii în ceramica bună de tip Cernavodă I de la Căscioarele şi este o formă des întâlnită în această aşezare. Modul de dispunere a decorului pe umărul castroanelor de la Brăteşti şi dispunerea impresiunilor scurte, executate cu şnurul, are asemănări tot la Căscioarele.

Proeminenţele organice executate prin împingerea pastei din interiorul vasului, striurile superficiale, brâul organic sau aplicat dispus imediat sub buză şi crestăturile, au analogii în culturile Sălcuţa IV, Gumelniţa şi Cernavodă I.

Din analiza noului tip ceramic identificat în aşezările de la Sălcuţa, Vădastra, Ostrovul Corbului, Drăgăneşti Olt, Brăteşti, una din caracteristicile tehnice, care-i dă specificitate ceramicii, este folosirea scoicilor pisate, ce produc efectul unui mozaic, de culoare pământie, din cauza procedeului de ardere.

Potrivit lui A.D.Opriţescu, decorul constând îndeosebi în striuri, obţinut cu ajutorul pieptenului şi din impresiuni(ca motive secundare) este cea mai veche manifestare.De mai multe ori striurile apar combinate cu impresiunile iar motivistica are influenţe de tradiţie cucuteniană:festoane, ondulatii, spirale, căpriori, fiind aplicată pe gât, pe umeri sau pe tot vasul.

Pentru faza Cucuteni A-B sunt întâlnite cele două categorii: cu scoică pisată şi cu scoică şi cioburi pisate.Ceramica are culoarea pământie iar suprafaţa(mai ales interiorul) este tratat cu ,,măturica,,.Butonii ,,au repousse,, apar şi dispar în această fază, deci fragmentele de la Vădastra pot fi încadrate acestui orizont cronologic.P.Roman si S.Morintz le încadrează culturii Cernavodă I . Tehnica ornamentală pentru această etapă cronologică este aceea a impresiunilor, căpriorul fiind un motiv caracteristic.Spre finalul fazei A-B se observă noi tehnici de impresiuni de şnur.

Prin ornamentare cu şnurul se definesc impresiunile negative rezultate din apăsarea unei matriţe sau a unei sfori în pasta moale a vasului.După poziţia segmentelor imprimate(perpendiculare sau oblice), socotite a fi realizate prin presarea unei sfori înfaşurată-pe un băţ sau pe altă sfoară- sau a unei sfori răsucite sau împletite s-au obţinut noţiunile de şnur înfăşurat, în primul caz(fals) şi şnur răsucit(sau alveolat) în al doilea caz.

Toate aceste tipuri decorative au fost numite ,,tip C,,.Apariţia ceramicii Cucuteni C în Moldova şi celei a comunităţilor numite Cernavoda I, originare din zona de apus a Mării Azov, dintre ţinuturile Nipru şi Nistrul Inferior, sunt două fenomene simultane (provocate de aceleaşi evenimente), dar de natură diferită.Prima nu opreşte evoluţia culturii Cucuteni, în timp ce a doua duce rapid la dispersarea comunităţilor Gumelniţa-Karanovo VI.

Conform acestui context ajungem să găsim un răspuns la masiva prezenţa a elementelor Gumelniţa B1 în zona Oltului.Tot acestor mişcări de populaţii li se datorează şi naşterea aspectului cultural Brăteşti, ce s-a format după retragerea populaţiei gumelniţene în regiunile de deal ale Munteniei, ca urmare a pătrunderii în aria ei de răspândire a comunităţilor de origine răsăriteană(nord-pontică) Cernavodă I.

Materialele de origine Sălcuţa descoperite în situaţii stratigrafice clare la Drăgăneşti Olt ,,Corboaica,, şi Romula ,,Dealul Morii,, confirmă şi ele contemporaneitatea dintre culturile Gumelniţa B1 si Sălcuţa I într-un moment în care prima se afla în faza evolutivă finală.

Ceramica de tradiţie stepică de la Ostrovul Corbului întregeşte acest tablou cronologic , decorul sub formă de ,,omizi,, de la Brăteşti,plasându-se şi aici pe buza sau linia ce marchează zona de contact a marginii cu corpul, precum şi pe corpul oalelor ce au profil în formă de ,,S,, alungit. Există ,deci, un sincronism Cernavoda I- Sălcuţa III, posterior fazelor Gumelniţa B1.

Modificările suferite de populaţiile autohtone din zona Dunării de Jos sub influenţa populaţiilor stepice au un ecou şi în Macedonia(grupul cultural Supljevec-Bakarno-Gumno).În mişcarea lor, comunităţile Cernavodă I au purtat şi elemente Sălcuţa clasice, cum s-au descoperit la Kalliphiton şi Dimitra în nivele ce sunt mai vechi decât cele cu ceramica pictată în stil Galepos. Legăturile acestor zone cu nordul se realizau îndeosebi pe Strymon, până în zona Sofia, continuau apoi pe Nisava spre Morava, iar pe Isker spre Oltenia.

În speranţa unor noi săpături sistematice în zona dintre Jiu şi Olt, care să ofere o schemă stratigrafică mai sigură şi clară, momentan pot fi surprinse următoarele situaţii:

- În stânga Jiului şi până spre Cazanele Dunării evoluează cultura Vinča, faza B , aşezările cercetate confirmând o locuire Sălcuţa IIc-III peste nivel vincian.

- Între Jiu şi Olt, la nivelul neoliticului dezvoltat, sunt evidente următoarele aspecte:

· Paralel cu pătrunderea elementelor Vinca în V Olteniei, în E Olteniei şi pe o mare parte din Câmpia Română, evoluează cultura Dudeşti care, în zona Jiului Inferior(aşezările de la Padea, Leu, Cârcea ,, Viaduct,, Romula) va avea o durată mai îndelungată,ceea ce permite unor autori să vorbească de un aspect Vinca-Dudeşti.

· În Bazinul Inferior al Oltului, pe un fond de tradiţie Dudeşti şi cu unele influenţe venite din V Munteniei, ce poartă amprenta populaţiilor Boian, într-un areal destul de restrâns, se dezvolta cultura Vădastra.Schema stratigrafică din mai multe aşezări arată că după finalul său, în aceste zone se vor aşeza populaţii Sălcuţa, dar cu o oarecare întârziere.Descoperirile de tip Vădastra din sudul Dunării duc la izolarea NV Bulgariei şi permit formarea , mai târziu, a grupei Krivodol.

· Elementele de tip Boian surprinse în cultura Vădastra sunt de tradiţie Bolintineanu(pentru început) şi Giuleşti(în perioada clasică).Numeroasele dovezi Boian , de tip Vidra, anunţă finalul culturii Vădastra.

· În zona vărsării Oltului în Dunăre trecerea spre eneolitic este timpurie, faza Boian V fiind succesoarea populaţiilor Vădastra.

· Prezenţa comunitaţilor Gumelniţa B1 în zona Oltului se petrece datorită presiunii exercitate de noi populaţii ce pătrund în spaţiul românesc, venind dinspre stepele nord pontice şi cunoscute sub numele de Cernavoda I.În sectorul din sudul Dunării, dintre Ossam şi Jantra, comunitaţile Sălcuţa-Krivodol intrau în contact cu Gumelniţa nord dunăreană şi se prelungeau de o parte şi de alta a Oltului.

· Decorul specific Cernavoda I, realizat cu şnurul înfasurat ori răsucit şi scoică pisată folosită drept degresant sunt prezente în aşezările noii culturi Sălcuţa ce apare în urma mixturii culturale din zona Jiului şi Oltului.Ambele populaţii eneolitice sunt sincrone şi evoluează ulterior încetării existenţei culturii Gumelniţa.

· Oltenia şi apoi Banatul, unde se dezvolta cultura Sălcuţa, devin receptori si transmiţători al unor influenţe culturale pe spaţii largi.Noii locuitori se vor adapta realităţilor momentului perpetuând tradiţii şi acceptând schimbările.

Abstract

During the Late Neolithic the territory of the present- day province Oltenia witnesses a cultural diversity. The area has an abundant hydrographic basin which will play an important role in the dynamic of the Neolithic people situated in the southern part of the Carpathians.The western part of Oltenia, from the area of Cazane, is inhabitated by the community of Vinča people situated in the evolutive phase C(the settlements from Almajel, Valea Anilor, Ostrovul Mare). The stratigraphic scheme of the settlements shows a continuity of Sălcuţa type(the IIIrd evolutive phase). Between the Jiu and the Olt a complex cultural dispay can be registered, one can notice settlements belonging to Vădastra (first evolutive phase surpasses the Olt, in the second phase is restricted only between the two streams), Dudeşti(date elements from the area of the Jiu flowing into the Danube), BoianV(penetrations in the left side of the Olt), Gumelniţa B.The presence of the populations belonging to Gumelniţa in the Olt area which were in the Late phase is under the influence of the Stepic people of Cernavodă type.There are fragments of pottery with pounded shell in the paste and decoration realized by using the cord in settlements like Vădastra, Sălcuţa,Ostrovul Corbului,Drăgăneşti Olt.As a result of these mixing procedures the Eneolithic culture Sălcuţa appears and spreads in Banat which has connections with Bubanj and Krivodol cultures. During Eneolithic period these people will connect the southern part with the interior of the Carparhians playing the role of a filter.

NOTE BIBLIOGRAFICE

1 P. Roman., Unele probleme ale neoliticului târziu şi perioadei de tranziţie în lumina săpăturilor de la Băile Herculane -,,Peştera Hoţilor,, , Comunicări, Craiova, I, 1967, p.8; C.N.Plopşor, Şantierul arheologic BăileHerculane, MCA , III, 1953, p.54; Gh. Lazarovici , Neoliticul Banatului,1 979, p.172-175.

2. M. Şimon, Aşezarea sălcuţeană de la Ostrovul Corbului, SCIVA, 40, 1989, 2, p.107-147; P. Roman, Ostrovul Corbului, 1996 ,p.12-17.

3. D.Berciu, Catalogul arheologic al Muzeului Turnu Severin, MCA, I, p.585. Elemente de traditie Vinča B2(Vinca-Turdaş) - profile, décor plisat-continua şi în Vinča C1(Vinča-Plocnic I dupa M.Garasanin). La Zarkovo, in nivelul VinčaC2, exista profile de străchini şi torţi perforate şi ascuţite ce au analogii şi la Verbicioara.Vinča C1 de la Zarkovo are asemănări în Vinča târzie din Oltenia(Verbicioara,Ostrovul Corbului,Rast I). Fondul Vinča este de origine egeeo-anatoliană.

4. D. Galbenu , Aşezarea de tip Sălcuţa de la Almăjel, CA ,6 ,1983, p.141.

5. În punctul ,, Livadie ,, pe botul terasei Tesluiului a fost semnalată o aşezare aparţinând culturii Vinča.

6. D. Galbenu., Aşezările eneolitice de la Şimnic, CA , I, 1975, p.9-41.

7 .M. Nica semnalează în punctul ,, Viaduct ,, un nivel de locuire aparţinând fazei D Vinča în studiul Le role de la culture Vinca a l’ evolution neolithique d’ Oltenia, Muzeul Banatului, 1996, Timişoara, p.108.

8. Vasele acestei specii sunt fie înalte,bombate,cu gât scurt,drept şi uşor reliefat şi corp bombat;vase borcan şi unele scunde şi largi-cupe cu pereţii oblici – şi vase ovale.

9. Sunt forme variate, ce prezintă în special dimensiuni înalte şi profile bombate.

10. Se întâlnesc vase cu corp scurt şi gât bombat, vase cu corp bombat, vase borcan, cupe cu sau fără picior,vase piriforme, pahare, vase cu gât cilindric,suporturi.

11. Se poate observa că formele sunt bombate şi nu întâlnim meandrul şi clepsidra ca model decorativ.Ele apar în faza II.

12. Figurinele antropomorfe sunt lucrate întotdeauna în picioare, cu mâinile în lateral şi prezintă o reliefare a abdomenului sau a părţii dorsale. Plastica zoomorfă redă figurine robuste.

13. V. Cristescu, Les stations prehistoriques de Vădastra, Dacia, III-IV, 1927-1932, p.210;C.Mateescu,Săpăturile arheologice de la Vădastra, MCA , V, 1959, p.61-73; idem, MCA, VIII, 1969, p.187; idem, MCA, IX, 1970, p.67.

14. M. Butoi, Descoperiri arheologice în judeţul Olt, Slatina, 1999, p.14. Aşezările culturii Vădastra sunt grupate strâns în cîteva zone:sud-vestul Olteniei(Orlea,Vădastra,Cruşovu,Grădinile,Studina,Vlădila,Caracal-centrală (Fărcaşele, Hotărani, Romula,,Cetate,, Drăgăneşti Olt) şi nordică(Ipoteşti, Slatina, Mărgăriteşti, Cireaşovu, Pârliţi, Milcov,Brebeni, Piatra Olt sat, Şimnic, Poganu). Informaţii obţinute din teza de doctorat M.Nica, Neoliticul timpuriu şi mijlociu în zona răsăriteană a Olteniei (manuscris).

15. Aşezarea este sitută pe o terasă joasă din lunca Tesluiului. M.Nica, Descoperiri ale complexului Boian V-Gumelniţa în Oltenia, AO , 4, 1985, p.35-47.

16. Pe malul stâng al Iminogului, în malul apei şi la cca.1km.S-E de sat apar urmele unei aşezări neolitice, M.Butoi, op.cit., p.17.

17. M. Nica, Descoperiri ale complexului…., p.35-47, idem, Tell-ul eneolitic gumelniţean de la Drăgăneşti Olt, SCIVA., 45, 1994, 1, p.41-59.

18. Idem, Descoperiri ale complexului…, p.35-37. Este prezentată situaţia din punctele ,,Şcoală,, şi ,, Cimitir,,.

19. Idem, Tell-ul eneolitic gumelniţean…, p.42.

20. Idem, Evoluţia culturii Vădastra pe baza descoperirilor de la Hotărani –Fărcaşele, judeţul Olt, Historica, 2, 1971, p.5-32. Din punctul de vedere al formelor, ceramica rămâne aceeaşi pe tot parcursul evoluţiei, cu mici deosebiri în fazele de început şi sfârşit.Principalele criterii rămân evoluţia tehnicii ornamentale, motivele ornamentale şi reprezentările plastice.Cercetările din acest punct evidenţiază faptul că Vădastra a menţinut tradiţia Vinča-Dudeşti(în forme şi ornamente) raportată la tehnica exciziei de tip Boian.Un fapt reprezentativ este prezenţa ceramicii negre si cenuşii, canelată si plisată, în toate nivelurile, încheind cu faza finală(sincronism Hotărani IIIB-Vădastra IV-Boian IV Spanţov-Vinča C2-Fărcaşu de Sus,,La Şcoală,,-Boian V- Vinca C).

21. Idem, Descoperiri ale complexului…,p.39. În timpul etapei Cârcea ,,Viaduct,, (IIId),la începutul neoliticului mijlociu, paralel cu pătrunderea culturii Vinča pe malul stâng al Dunării, în vestul Olteniei, pătrunde un nou curent cultural de sud –est, anatolian, de tip Ussoe şi Samovedene, ce contribuie la dezvoltarea unui larg orizont cultural cu ceramică gri-cenuşie, lustruită şi canelată,de tip Dudeşti, ce se răspândeşte în Oltenia şi o mare parte din Câmpia Română.Pe fond comun Dudeşti, cu unele influenţe de tip linear, ceramică de tip Karanovo şi Vinca, apar în Câmpia Română culturile Boian(Valahia),Dudeşti-Vădastra(Bazinul inferior al Oltului)şi Vinča-Dudeşti(Bazinul Inferior al Jiului). În sprijinul orizontului cultural Vinča-Dudeşti autorul aduce drept dovezi decorul unor vase de la Cârcea ,,Viaduct,, adică-benzi late haşurate cu incizii sub formă de reţea –pe care le atribuie fazei Vinča B1. Acesta cuprinde centrul Olteniei traversat de Teslui(aşezările de la Gherceşti,Lăcriţa,Pieleşti), Jiu(aşezările de la Padea, Drănic, Leu, Ghindeni, Cârcea, Şimnic, Almăj) şi Desnăţui(aşezările Bălăciţa ,Verbicioara, Cleanov-Fiera, Plopşor). Aceste aşezări se află pe terase mijlocii , locuinţele sunt bordeie-de formă ovală- şi de suprafaţă. Din piatră au fost confecţionate topoare şi dălţi sub formă de calapod. Ceramica prezintă atît influenţe de tip Criş(barbotină, crestături, alveole) dar şi de tip Vinča(decor incizat şi încrustat) ori Karanovo III(Veselinovo-cană cilindrică,vase cu patru picioruşe ce au o toartă cu buton tipic).

22. În straturile inferioare şi mijlocii vasele au dimensiuni mici şi mijlocii, prezintă lustru de culoare neagră, cenuşie sau brună. După tehnica de prelucrare, analogii găsim la Sultana, Tangâru, Gumelniţa, Căscioarele.

Ceramica ce prezintă resturi vegetale în pastă ţine de tradiţia Boian V-Gumelniţa 1(A1). În nivelurile superioare suprafaţa vaselor este mai îngrijită, iar ca forme întâlnim străchini, castroane, vase piriforme cu buza scurtă, vase borcan, vase cu corp bombat, askoi, ceşti, comune atât populaţiilor Gumelniţa cât şi Sălcuţa.

23. Sunt sesizate contacte culturale cu populaţiile Dudeşti şi Boian(faza Bolintineanu). Decorul este incizat sau canelat, spiralic, meandric, rombic şi dreptunghiular.Intr-un studiu recent, Raporturile dintre cultura Boian si Vadastra, CA, IX, 2000, p.300-303, E.Comşa avansează ideea ca faza Vadastra I, documentată pe ,,Măgura Fetelor,, de la Vadastra, aparţine unei faze târzii a culturii Dudeşti. Aceasta este paralelă în timp,în parte, cu faza Bolintineanu a culturii Boian din Muntenia,fapt dovedit de fragmente ceramice ale acestei faze găsite de C.Mateescu la Vădastra. Folosirea vaselor ornamentate prin excizie este semnalul începerii culturii Vădastra, moment cunoscut sub numele de Vădastra II.Descoperirile de la ,,Slom,, Greaca, unde a fost identificat un complex de tip Boian ,,Giuleşti,, sunt urmate de faza Vădastra II. Astfel, în colţul de sud est al Olteniei s-ar forma o variantă regională a culturii Boian, dar cu o evoluţie deosebită, cultura Vădastra. În ceea ce priveşte formarea culturii Sălcuţa,autorul consideră că populaţiile din faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa,fără amestec Vădastra….,în amestec cu comunităţi târzii ale culturii Vinča, vor contribui la formarea culturii Sălcuţa,,. Ţinem să menţionăm faptul că, la geneza culturii Sălcuţa, aportul vinčian , în zona centrală şi estică a Olteniei, nu este concludent, elementele aflate în primele faze evolutive fiind ajunse în cultura Salcuţa pe filiera anterioară Vinča ,Dudeşti şi Vădastra. Prezenţele semnificative de elemente Vinča, în locuirile sălcuţene din vestul Olteniei, sunt dovedite de statigrafia identificată în aşezările de la Ostrovul Corbului, Băile Herculane, Verbicioara, Almăjel etc.Specificăm faptul că toate aşezările Sălcuţa din V Olteniei prezintă materiale aparţinând fazei clasice – III.

24. În această etapă evolutivă se realizează contacte cu populaţiile Boian-faza Giuleşti. Ceramica este decorată cu motive spiralo-meandrice,excizate şi încrustate cu alb.Finalul culturii Vădastra este paralel cu faza Vidra a culturii Boian.

25. Cultura Dudeşti, ce cuprinde teritoriul Munteniei şi estul Olteniei, între râul Buzău şi limita marcată de aşezările Orlea , Vădastra, Cruşovu, Grădinile, Vlădila şi Caracal, are şi un corespondent în sudul Dunării - complexul Usoe-Hotnica - Gradesnica. E.Comşa identifică trei faze evolutive-Malul Roşu, Fundeni, Cernica. M.Nica, pe baza stratigrafiei de la Fărcaşul de Sus ,,Pe Coastă,, vorbeşte de patru faze,fiecare cu câte două subfaze, confirmate în aşezările de la Fărcaşu de Jos ,,Cimitir,, şi Hotărani ,,La Turn,,

26. M. Nica, Le role de la culture…, p.106.

27. N .Tasič , Eneolithic cultures of Central and West Balkans, Belgrad, 1995, p.136.

28. M. Şimon , op.cit., fig.19/7c.

29. M. Tasič, op cit., p.132, fig.18/3.

30. C. Mateescu, în timpul săpăturilor de la ,,Măgura Fetelor,, sesizează , în zona de nord şi est a locuirii, un şanţ de apărare adânc de 1,55m si lat de 4,15m. , cu secţiunea în formă de ,,U,, si de pâlnie.(MCA,IX,p.67). M.Meşter interpretează acest şanţ ca fiind analog unui gard(AMN , 32, I, 1995, Fortificaţii cu şanţ, val si palisadă din principalele aşezări din România, p.337). Un veritabil şanţ cu val de apărare este surprins de D.Berciu în aşezarea eponimă de la Sălcuţa, Contribuţii la problemele neoliticului în Romania în lumina noilor cercetări, 1961), dar şi de M.Nica la Drăgăneşti Olt ,, Corboaica,,.

31. V. Cristescu, op.cit., 1926, fig.51/12; fig.50/3. Pasta a trei fragmente este asemănătoare celei folosite de populaţiile Gumelniţa.Datorită faptului că cercetările au fost realizate în perioada interbelică, autorul nu precizează dacă fragmentele sunt dintr-un nivel Sălcuţa ori dintr-un altul mai recent.

32. D. Berciu, Contribuţii la problemele neoliticului…, p.328, fig.151/1. La pagina 128 este indicat un alt fragment decorat cu şnurul ce este atribuit culturii Coţofeni. La paginile 280-281 autorul prezintă ceramica fazei Sălcuţa IIb menţionând ca ,,lutul nu mai are o culoare clară ca în ceramica neolitică obişnuită;uneori s-a adăugat chiar piatră sfărâmată şi ,în unele cazuri cu totul excepţionale s-au pus şi sfărâmături de scoici. Nu este vorba de un procedeu bine statornicit după care să se facă în mod curent amestecul de scoici,,.

33. M. Nica, Z. Floroiu,T. Zorzoliu, Vasilescu, M., Tell-ul eneolitic gumelniţean de la Drăgăneşti Olt, punct ,,Corboaica,,, SCIVA, 45, 1994, 1, p.47, fig.5/1a, 1b;8/5, 6; 10/5, 6; 8/1; 10/14.

34. M. Şimon, op.cit., fig.9/1(ceramica bună-nivel 2); fig.12/11a - ceramica grosieră - nivel 2; fig.17/2a, 3a, 7a - ceramica grosieră - nivel3; fig.18/5a-ceramica grosieră - nivel 3; fig.19/1a - ceramica grosieră, nivel 3, 7e - ceramica bună ,nivel 3, 10b - ceramica bună, nivel 3.

35. P. Roman , A.D. Opriţescu ,Interferenţe etnoculturale, din perioada indoeuropenizării, reflectate în cimitirul eneolitic de la Ostrovul Corbului, Thraco Dacica, 1-2, 1989, p.11. În majoritate, inventarul funerar este de tradiţie Sălcuţa. Sunt străchini cu partea inferioară tronconică, relativ înaltă, cea superioară scundă şi uşor curbată spre interior(fig.9/8, 10/5, 12/11, 14/6, 15/4, 16/4, 7). Altă variantă are partea inferioară tronconică, relativ înaltă, cea superioară destul de înaltă(fig.8/3, 4, 10/4, 12/10, 13/1, 14/1,5, 15/2,7,8) şi are două subvariante:cu partea superioară cilindrică(fig.8/3, 15/7) şi cu aceeaşi parte aplecată spre exterior(fig.8/4, 12/10, 13/1, 14/1,5, 15/2,8). Această ultimă variantă este de tradiţie Cernavoda I. Strachina si ceaşca cu două toarte indică,pentru primul caz, o moştenire gumelniţeană transmisă prin populaţia Cernavoda I(care folosea scoica pisată ca degresant) şi un fond sălcuţean (suprapus si stratigrafic)pentru al doilea tip de vas.

36. H. Todorova, Selsenata moghila pri Goljamo Delcevo, 1975, p.59-64, fig.34, pl.111-129. Pentru mormintele ce au defuncţii întinşi pe spate şi picioarele strânse(M13, 14, 15, 43, 57, 60) analogii sunt la Decea Mureşului. Pentru amănunte vezi A.D.Opriţescu, Dacia, N.S., 22, 1978, p.87.

37. Roman,P., Opriţescu, A.D., Interferenţe…, p.24.Prin inventar-vas cu torţi aplicate-(fig.13/7a-b, 18/1), acest mormânt aparţine orizontului Herculane II -Cheile Turzii - Bodrogkeresztur II si Sălcuţa IV(imitaţii de torţi aplicate).

38. Ibidem, p.24. M45 are în groapă un capac cu butoni ce prezintă analogii în nivelul Herculane e1c. Pentru mai multe detalii – P. Roman , Dacia, N.S., 15, 1971, fig.25.

39. E. Tudor, Un aspect cultural post-gumelniţean descoperit în zona de dealuri a Munteniei, SCIVA , 28, 1977, 1, p.37-53.

40. Eadem, SCIV, 16, 1965, 3, p.556, fig.3, 4, 5.

41. De fapt este o matriţă dinţată, posibilă a fi marginea unei scoici.

42. Situaţia aceasta este anterioară fazei Cucuteni A-B.

43. S. Morintz , P. Roman , Dacia, N.S., 12, 1968, p.74. - decor ,,găuri-butoni,,

44. A.D. Opriţescu, Consideraţii asupra ceramicii Cucuteni C, SCIVA., 31, 1980, 4, p.549.

45. P. Roman , Aşezări cu ceramică şnurată din Tracia, Macedonia, Thessalia şi raporturile lor cu evoluţia culturală din regiunea carpato-danubiană,Thraco-Dacica, 7, 1986, 1-2, p.14. Este folosită denumirea de şnur fals pentru impresiunile perpendiculare şi şnur pentru cele oblice.Potrivit autorului, limita inferioară a acestui tip de décor este Cernavoda I, Gumelniţa A2 si Cucuteni A3.

46. Aceasta populaţie este una stabilă, iar deplasarea ei spre vest s-a făcut sub presiunea triburilor de păstori nomazi şi s-a realizat în două etape. În prima etapă au ajuns până în E Munteniei si Dobrogea şi chiar până în Macedonia. A doua a pornit dintr-o zonă ce avea contacte cu grupul tripolian şi a afectat S. Moldovei, E. Munteniei(regiunea colinară), până la Dunăre(zona Olteniei).

47. Aşezări ale acestui complex au mai fost identificate la Retevoieşti, Tigveni, Geangoeşti, Cazaci, Morteni.

48. Petre Roman a prezentat această situaţie încă din 1978 în studiul , Modificări în tabelul sincronismelor privind eneoliticul târziu, SCIVA, 29, 1978, 2, p.215. Printe alte dovezi ce întăresc această realitate se află şi absenţa topoarelor de cupru de tip Jaszlandany din aşezările culturii Gumelniţa(unde este cunoscut tipul Vidra) şi existenţa lor în cultura Sălcuţa. În momentul de faţă, în arealul Sălcuţa se cunosc 24 de puncte în care s-au găsit cca. 40 de topoare tip Jaszlandany ; vechiul punct de vedere al lui E.Comşa, cum că ,, l’Oltenie represente nanimons la peripherie de cette arie de diffusion, ainsi que l indique les pieces relativement rares et isolees qui y sont attestees,,-în Considerations concernant l utilisation du cuivre en Oltenie a l epoque neolithique, Dacia, NS, 25, 1981, p.339, fiind anulat de cele 27 de piese Jaszlandany descoperite în Bulgaria în arealul culturilor Krivodol şi Karanovo VI(o piesă descoperită izolat) şi publicate de către H.Todorova, Die kupferzeitlichen Äxte und Beile in Bulgarien, PBF,1981, Munchen. Cu atât mai mult , încă din 1942, D.Berciu,în ,,Topoarele de cupru cu două braţe opuse-tipologie şi origine,,Apulum, I, 1939-1942, p.51 anunţa că ,,în 1926 M.Tallggren nota 14 topoare cu tăişuri perpendiculare care se aflau în Muzeul Naţional din Sofia. În 1937 noi am numărat 10 exemplare… »

49. Analogii ale decorului cu şnur se găsesc şi la Zaminet si Krivodol din Bulgaria.Vezi B.Nikolov,Krivodol drevni kulturi,1983,p.58.

50. M. Garasanin , V. Sanev , D. Simoska….,prezintă ceramica decorată cu şnur înfăşurat, de tip Cernavoda I, idoli plaţi în poziţie şezândă.

51. P. Roman , Aşezări cu cearmică şnurată…, p.22.

Studiul este publicat in DROBETA,XVI,2005,P.1-9